Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN179132.40
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010B-I-s-B-17899
NumeSitul arheologic de la Bucureşti - Radu Vodă
JudețBucureşti
Unitate administrativăMunicipiul Bucureşti
LocalitateBucureşti
Adresastr. Radu Voda
PunctAnsamblul Radu Vodă
ReperSitul este localizat între Splaiul Unirii, bd. Mărăşeşti, str. Cuza Vodă, str. Mihnea Vodă şi str. Radu Vodă, pe malul drept al Dâmboviţei.
Utilizare terencomplex mănăstiresc
Categorielocuire; structură de cult/religioasă
Tipaşezare, mănăstire şi necropolă
Data ultimei modificări a fişei19.3.2020
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Epoca bronzului timpuriu Glina / III   B-I-m-B-17899.07 
Aşezare  La Tène geto-dacică   B-I-m-B-17899.06 
Aşezare  Epoca daco-romană (sec. IV p. Chr.) neprecizată   B-I-m-B-17899.05 
Aşezare  Epoca migraţiilor (sec. VI - VII) neprecizată   B-I-m-B-17899.04 
Aşezare  Epoca medievală timpurie (sec. IX - XI) neprecizată   B-I-m-B-17899.03 
Aşezare  Epoca medievală (a doua jum. a sec. XV - sec. XVI) neprecizată   B-I-m-B-17899.02 
Necropolă  Epoca medievală (sec. XV - XVIII) neprecizată   B-I-m-B-17899.01 
Mănăstire  1568-1577   Mânăstirea Radu Vodă cu hramurile Sfânta Treime şi Sfântul Ierarh Nectarie al Eghinei, a fost ctitorită de voievodul Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) şi doamna sa, Ecaterina pentru a fi mitropolie. Lucrările au fost continuate în timpul domniei lui Mihnea Turcitul, fiind gata probabil înainte de 1585, când apare descrisă de Franco Sivori ca fiind foarte frumoasă şi aşezată pe un loc înălţat . La vremea întemeierii, purta numele Sfânta Troiţă.În frământările acelor vremuri, sfântul aşezământ cade, în 1595, în mâinile turcilor, care o fortifică cu palisade, cu valuri de pământ şi cu bastioane . După învingerea turcilor de către Mihai-Viteazul, a fost incendiată împreună cu restul construcţilor aflate pe deal. Abia în 1614, voievodul Radu Mihnea (1601-1602, 1611-1616, 1620-1623) a început reconstrucţia, păstrând planurile şi elevaţia edificiului de origine. Lucrările au fost terminate în timpul domniei fiului său Alexandru Coconul (1623-1627). Din această perioadă se păstrează şi numele sub care biserica este astăzi cunoscută.
Lăcaşul de cult a trecut prin mai multe etape de reparaţii, în 1714, când a fost rezugrăvită şi i s-a adăugat pridvorul; după cutremurele din 1790, 1793, 1794, 1802 şi 1838. Între 1859-1864 au avut loc importante schimbări: au fost refăcute turlele şi pridvorul şi au fost dărâmate unele chilii şi paraclisul . La 24 mai 1875 au fost dărâmate clădirile cu etaj, în locul lor ridicându-se în 1893, clădirea fostului Internat Teologic.Planul şi formele arhitectonice ale bisericii Radu-Vodă sunt inspirate din cele ale bisericii lui Neagoe Basarab de la Curtea de Argeş, cu diferenţa că materialul de construcţie întrebuinţat nu este piatra, ci cărămida. Planul este triconc, cu turlă pe naos, cu un pronaos lărgit, ce avea şi funcţia de gropniţă, acoperit cu trei turle dintre care cea principală se sprijină pe douăsprezece coloane, simbolizând pe cei doisprezece apostoli, ca şi la modelul de la Curtea de Argeş.
Înfăţişarea actuală a bisericii este datorată ultimei restaurări, condusă de arhitectul Ştefan Balş între anii 1969-1974, care a adus lăcaşul de cult la formele sale arhitectonice iniţiale.

Pe locul unde s-a construit lăcaşul de cult exista un altul mai vechi, deoarece într-un document din 31 decembrie 1616 este menţionat faptul că domnitorul: "a înoit şi zidit mânăstirea".
 
aşezare      Situate la cca 35 m de faţada de vest a bisericii, despre ruinele "fostelor case domneşti" au rămas puţine informaţii. Aceste case erau destinate adăpostirii oaspeţilor importanţi, după cum aflăm dintr-un hrisov din anul 1614, în care se spunea: "ci să aibă a fi un loc de ospătărie în toată vremea, că de va aduce dumnezeu oaspeţi sau domn sau arhiereu sau boier sau călugări... să nu fie lipsită de cele trebuincioase sfânta mânăstire...pentru că acest loc şi această mânăstire este aproape de scaunul domnesc şi în toată vremea a fost obiceiul domnilor si arhiereilor şi boierilor..." . Palatul de oaspeţi din incinta mânăstirii servea câteodată şi drept reşedinţă domnitorului Tării Româneşti, aşa cum s-a întâmplat în 1738 când silit de molimele din oraş domnitorul Constantin Mavrocordat s-a instalat pentru o perioada aici . În 1847 se aflau încă în picioare, deoarece apar reprezentate pe planul realizat de R. A. Borroczyn, dar în 1893 când este alcătuit un alt plan de către G.A. Orăscu erau deja dărâmate.

Între 1953-1954 au avut loc cercetări arheologice la mânăstirea Radu Vodă. Din Casele Domneşti nu s-au mai păstrat decât o sală mare şi patru încăperi de dimensiuni reduse. Încăperea cea mai mare, cu o suprafaţă de peste 100 mp era împărţită în lungime de patru arcade semicirculare, pe care se sprijineau nivelele superioare. Au existat mai multe propuneri de conservare şi punere în valuare a acestor vestigii de-a lungul timpului. În 1957 se va realiza un proiect de astupare cu pământ şi marcare la nivelul solului a încăperilor descoperite, iar în 1975 se va realiza un un proiect de amenajare a unui muzeu în pivniţele fostului Palat Domnesc. Datorită desfinţării D.P.C.N în 1977, din lucrările necesare au fost realizate doar o mică parte, mai precis plombările pe ambele feţe ale zonelor de zidărie degradate.
În anul 2014 datorită lucrărilor de consolidare, reataurare şi punere în valoare a a fost dezvelită, până la nivelul fundaţiei, latura nord vestică a Case Domneşti. Pentru verificarea fundaţiilor şi a depunerilor arheologice au fost realizate două casete paralele, la nord-vest de zidurile Casei Domneşti, în care săpătura a atins cota de -4,20m/4,70 m faţă de nivelul actual de călcare. Materialul arheologic descoperit a fost redus cantitativ şi conţinea câteva fragmente ceramice şi bucăţi de cahle placă traforate şi cahle de coronament din secolele XVI - XVII.
 

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 453-454, poz. 148-155 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Zirra, Ionașcu, Mănăstirea Radu Vodă şi biserica Bucur, Bucureştii de Odinioară în lumina cercetărilor arheologice, Ed. Ştiinţifică49-78, Bucureşti, 1959, 49-78 [Publicaţie]
4. Mănucu Adameşteanu, Gheorghe, Proiect de cercetare arheologică preventivă pentru Casa domnească de la Mânăstirea Radu Vodă din București, 2015 [Document de arhivă]