Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României
Cod RAN75560.01
NumeRuinele bisericii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe de la Bursucani-Schitul Zimbru
JudețGalaţi
Unitate administrativăBălăbăneşti
LocalitateBursucani
PunctSchitul Zimbru
ReperCătunul Zimbru se află la aproximativ 80 km de Galati, este parte componentă a satului Bursucani din comuna Bălăbăneşti, judeţul Galaţi şi este situat pe versantul estic al Dealului Zimbru, la sud de cursul Suhurluiului. Satul Zimbru s-a format, probabil, după ctitorirea Schitului Zimbru, când existau toponimele Dealul şi Valea Zimbrului, explicate de tradiţia locală prin vânarea unui zimbru.
Categorieconstrucţie de cult
Tipbiserică
DescriereSchitul Zimbru a fost ridicat la marginea satului Bursucani, în anul 1793, de către doi călugări, ieromonahii Ioasaf şi Aloman, veniţi de la Mănăstirea Râşca, judeţul Suceava, cu sprijinul familiilor Cernat, Plesnilă şi Iamandi. Schitul Zimbru avea ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.
Schitul a funcţionat până la 1864 ca mănăstire de maici. După această dată biserica schitului devine parohială, maicile şi bunurile fiind mutate la Mănăstirea Adam. Biserica fostului schit a împlinit cerinţele spirituale ale credincioşilor din satul Zimbru, până la cutremurul din 10 noiembrie 1940, când biserica este distrusă definitiv.
Schitul Zimbru a fost reînfiinţat de către Episcopia Dunării de Jos, prin hotărârea nr. 244/ 2008, iar prin grija Mănăstirii Adam a fost ridicată, în anul 2010, o biserică din lemn.
Data ultimei modificări a fişei18.10.2012
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Biserică  Epoca medievală târzie (1793)   Fundaţia de piatră a bisericii vechi care avea un plan dreptunghiular, cu o absidă semicirculară la altar, iar pe laturile de nord şi sud câte un contrafort semicircular. Lungimea totală era de 15,8 m şi lăţimea de 6,5 m. Biserica era compartimentată în pronaos, naos şi altar.
Nartexul are o lungime de 3,5 şi o lăţime de 6 m, iar în interior, pe latura de nord avea două grupaje de piatră situate la 3,5 m de colţul nord-vestic, urme de stâlp şi bârne din lemn.
Naosul este dreptunghiular, are dimensiunile de 7,5m/6m, nu are abside laterale, prezintă la exterior doi contraforţi semicirculari, asimetrici, cu dimensiunile de 3,5 x 1,3 m, cel de nord şi 3,35 x 1,2 m, cel de sud. Urmele a câtorva bolovani de calcar dispuşi circular şi cu resturi de lemn în mijloc, este tot ce a mai putut fi surprins arheologic în zona catapeteasmei, ce făcea legătura cu cea de-a treia încăpere, altarul.
Altarul este semicircular, retras cu 0,6 m faţă de zidurile laterale, uşor asimetric şi are dimensiunile de 4,5 x 4,2 m. Pe latura de nord a altarului au fost surprinse două fragmente de zidărie, adosate zidului de nord şi orientate nord-sud, cu dimensiunile de 0,35 x 0,35 m, care delimitau spaţiul destinat proscomidiarului. Elevaţia fostului lăcaş de cult nu a fost surprinsă la nivel arheologic, fapt explicabil atât prin natura materialului din care a fost construită(lemn, vălătuci)6, a seismului din 1940, care a distrus-o, cât şi a lucrărilor agricole şi recentei nivelări a terenului din faţa noii biserici.
 
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare preventivă 2011
Nume Prenume Rol
NICU Mircea 2
COSTEL Ilie 1
Instituţia Rol
Muzeul de Istorie Galați 1
Muzeul Mixt Tecuci 2

Bibliografie
1. Ilie, Costel, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2011, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2012, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4821 [Publicaţie]