Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN12796.01
NumeSitul arheologic de la Chesinţ-Ocob
JudețArad
Unitate administrativăZăbrani
LocalitateChesinţ
PunctOcob (Keszincz/Lippakeszi)
ReperAşezările au fost identificate pe teritoriul fortificaţiei medievale din zonă. Obiectivul arheologic se ală la 2,17 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 2,77 km SSV de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 2,6 SSV km E de biserica ortodoxă din Alioş şi la 120 m SV de punctul de confluenţă a două pâraie fără nume care formează Pârâul Valea Grădiştei.
Forma de reliefDeal
Utilizare terenagricultură
Categorielocuire
Tipaşezare şi fortificaţie
DescriereObiectivul arheologic este amplasat pe botul de terasă foarte bine profilat, dominând confluenţa celor două văi care formează Pârâul Valea Grădiştei, cu vizibilitate deosebită asupra cursului acestei văi. Este reprezentat de o fortificaţie cvasi-circulară de pământ, cu un diametru de cca. 50 m. În jurul acestei fortificaţii (cu o funcţionalitate totuşi neprecizată, în lipsa unor investigaţii arheologice prin săpătură) gravitează importante alte aşezări deschise contemporane, amplasate pe podurile şi boturile de terasă de pe cursul superior al Văii Grădiştei. Arealul respectiv, cu o suprafaţa totală de cca. 200 ha, se prefigurează ca fiind una dintre cele mai intens locuite zone din Dealurile Lipovei. Pigmentaţia solului este brun negricioasă, denotând existenţa unui foarte bogat strat de cultură arheologică. Localnicii din Chesinţ consideră zona Grădişte ca fiind cea mai fertilă pentru agricultură.
ObservațiiSitul neolitic de la Chesinţ-Ocop a fost descoperit în anul 1973 de către E. Pădurean. Cercetări de teren ulterioare au fost efectuate în anii 2009 - 2011 de către o echipă condusă de L. Măruia. Încadrarea culturală şi implicit cea cronologică a materialelor din acest punct a variat de la un autor la altul. Autorul descoperirii atribuia la momentul respectiv materialele culturii Banatului. Ulterior Gh. Lazarovici, în sinteza dedicată neoliticului din Banat corectează şi rafinează datarea materialelor din acest punct, atribuindu-le culturii Tisa. Acesta păstrează încadrarea materialelor de aici şi într-o altă lucrare de sinteză dedicată arhitecturii neoliticului şi epocii cuprului. Şi Fl. Draşovean atribuie tot culturii Tisa materialele din acest punct. În schimb, în câteva repertorii mai recent apărute, materialele sunt atribuite culturii Vinča-Turdaş sau Vinča.
DescoperitorE.D. Pădureanu
Data descoperirii1973
Stare de conservaremedie / 21.01.2016
Riscuri antropiceAfectare parţială: 3 / 21.01.2016
Data ultimei modificări a fişei9.12.2018
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
aşezare şi fortificaţie  Neolitic (mil.V-III î.Hr.) Vinča cercetările arheologice de teren, desfăşurate cu mai multe prilejuri, au constatat existenţa la suprafaţa terenului a unor cantităţi impresionante de material arheologic, o mică parte fiind recoltată în vederea studiului. În interiorul incintei fortificate sunt vizibile la suprafaţă numeroase fragmente ceramice preistorice şi medievale, galeţi de silex prelucraţi sub formă de aşchii sau nuclee, cât şi fragmente importante de cărămizi medievale sau chirpic. Există, de asemenea, şi numeroase fragmente de piatră (andezit) de dimensiuni variabile, cu urme de fasonare, denotând existenţa unor potenţiale construcţii de zid.  
aşezare şi fortificaţie  Epoca bronzului (mil II î.Hr.) necunoscută    
aşezare şi fortificaţie  Epoca post-romană (sec. III-IV)      
aşezare şi fortificaţie  Epoca medievală (sec. XIV-XVI)      
aşezare şi fortificaţie  Epoca medievală târzie (sec. XVII-XVIII)      
aşezare şi fortificaţie  Neolitic târziu Tisa    
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. periegheză 2009
Nume Prenume Rol
MĂRUIA Liviu 1
MICLE Dorel 1
CĂÎNTAR Adrian 1
SECULICI Bogdan 1
BOLCU Lavinia 1
FLOCA Cristian 1
GOGOȘANU Andreea 1
VEDRILĂ Ioan 1
VIDRA Lucian 1
HEGYIE Alexandru 1
BORLEA Oana 1
Instituţia Rol
U Timişoara 1

Bibliografie
1. Luca, Sabin Adrian, Descoperiri arheologice din Banatul Românesc, Sibiu, 2006, 70 [Publicaţie]
2. Pădureanu Eugen, Preliminariile epocii bronzului şi epoca bronzului în judeţul Arad, Symposia Thracologica, 6, 1988, 38-39 [Publicaţie]
3. Lazarovici, Gheorghe, Neoliticul Banatului, Cluj Napoca, 1979, 190 [Publicaţie]
4. Luca, Sabin Adrian, Observaţii pe marginea unui material ceramic inedit de la Bodrogu Nou-Către Vale, Crisia, 15, 1985, 286 [Publicaţie]
5. Medeleţ, Florin; Bugilan, Ioan, Contribuţii la problema şi la repertoriul movilelor de pământ din Banat, Banatica, 9, 1987, 121, 2 [Publicaţie]
6. Moţiu, Ilie, Răspunsul comunei Chesinţ, plasa Lipovei, jud. Timiş-Torontal, la chestionarul Muzeului Bănăţean, AB, 2, 1929, 120-121 [Publicaţie]
7. Pădureanu, E.D., Contribuţii la repertoriul arheologic de pe Valea Mureşului Inferior şi a Crişului Alb, Crisia, 15, 1985, 32 [Publicaţie]
8. Repertoriul arheologic al Mureşului Inferior. Judeţul Arad, Timişoara, 1999, 50 [Repertoriu]
9. Măruia, Liviu; Micle, Dorel; Cîntar, Adrian; Seculici, Bogdan; Bolcu, Lavinia; Floca, Cristian; Gogoșanu, Andreea; Vedrilă, Ioan; Vidra, Lucian; Hegyie, Alexandru; Borlea, Oana [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
10. Rogozea, Octavian-Cristian; Berzovan, Alexandru; Pădurean, Eugen, Contribuții la repertoriul așezărilor neolitice târzii de pe repertoriul județului Arad, Ziridava, XXX, 2016, 7-26, http://www.z-studarch.ro/2016_30/7.pdf [Publicaţie]
11. Octavian-Cristian, Rogozea [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)