| Informaţii despre SIT |
Localizează pe harta României *
|
| Cod RAN | 53498.07 | | Nume | Situl arheologic de la Coronini - Gura Livodiţei | | Județ | Caraş-Severin | | Unitate administrativă | Coronini | | Localitate | Coronini | | Punct | Gura Livodiţei (Gaura Livadiţei, Alibeg) | | Reper | Situl se află la 1,7 km sud-vest de biserica catolică din Sfânta Elena, la 9,5 km sud-est de biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Moldova Veche şi la 70 m vest de şoseaua Coronini-Liubcova (DN57), la 61 m vest de Dunăre. | | Categorie | locuire civilă | | Tip | locuire în peşteră | | Descriere | Peştera Livadiţei este localizată în zona carstică a Clisurii Dunării, fiind o peşteră naturală, compusă dintr-o succesiune de galerii, cea principală totalizând 25 m lungime şi având o orientare sudică. Intrarea în peşteră are 6,5 m înălţime şi 4 m lăţime, având o altitudine relativă de 70 m faţă de nivelul Dunării. | | Observații | Peştera Livadiţei cunoscută în literatura de specialitate şi sub denumirile de "Gaura Livadiţei", "Gaura de pe Rolul Livadiţei" sau "Peştera Livodiţei" a fost cercetată pentru prima dată în anul 1972 de către Vasile Boroneanţ, ulterior în anul 1975 acesta mai organizează o campanie de cercetări alături de Elena Terzea. | | Descoperitor | Vasile Boroneanţ | | Data descoperirii | 1972 | | Data ultimei modificări a fişei | 1.3.2021 |
|
| | | Descoperiri în cadrul sitului: |
| Categorie/ Tip |
Epoca (Datare) |
Cultura/ Faza culturală |
Descriere/ Observații |
Cod LMI |
|
Aşezare
|
Neolitic timpuriu
|
Starčevo - Criş
|
|
|
|
Aşezare
|
Mezolitic
|
Schela Cladovei
|
|
|
|
Aşezare
|
Hallstatt mijlociu
|
Basarabi
|
Acest nivel de locuire, cu o grosime de 0,15 m, este documentat printr-o serie de vetre de foc a căror diametru variază între 1 şi 1,5 m, materiale ceramice şi faună. Materialul specific primei Epoci a Fierului este reprezentat exclusiv printr-un bol realizat dintr-o pastă fină, bine frământată, având ca degresant nisipul fin. Suprafaţa exterioară a vasului este lustruită, aceasta având un aspect metalic, pe când cea interioară este exfoliată. Arderea a fost una reducătoare, rezultând astfel o culoare specifică cenuşiu-negricioasă. Decorul este realizat prin lustruire, fiind dispus atât pe gâtul vasului, cât şi pe diametrul maxim al acestuia. Decorul aflat pe gâtul vasului este dispus în zigzag, fiind încadrat atât în partea superioară, cât şi în cea inferioară de linii dispuse orizontal, pe când diametrul maxim a fost decorat cu grupuri formate din câte cinci linii scurte dispuse vertical.
|
|
|
Locuire
|
Paleolitic mijlociu
|
Musterian
|
Cel mai vechi orizont se leagă de o locuire din paleoliticul mijlociu, documentată prin materiale litice, faună fosilă, dar şi o falangă de Homo neanderthalensis.
|
|
|
Locuire
|
Epoca medievală (secolele XIV - XV d. Chr.)
|
|
|
|
|
Aşezare
|
Eneolitic târziu
|
|
Fragmentele ceramice specifice eneoliticului târziu sunt realizate dintr-o pastă degresată cu nisip cu bobul mare. Suprafaţa interioară a acestora este netezită spre deosebire de suprafaţa exterioară care este lustruită neglijent. Suprafeţele sunt fie brune cu flec negru, fie negre complet. Suprafeţele acestora sunt decorate cu motive compuse din incizii "în reţea".
|
|
|
| |
| Cercetare: |
| |
Tip cercetare |
An cercetare |
Număr campanie |
Observații |
Colectiv |
Instituţii |
| 1. |
|
1972 |
|
|
| Nume |
Prenume |
Rol |
| BORONEANŢ |
Vasile |
|
|
|
|
|
Bibliografie |
| 1. Morintz, Sebastian, Les fouilles archeologiques en Roumanie (1971), Dacia (NS), 16, 1972, 348 [Publicaţie] |
| 2. Luca, Sabin Adrian, Repertoriul arheologic al judeţului Caraş Severin, Economică, Bucureşti, 2004, 54 [Repertoriu] (sursa fişei de sit) |
| 3. Rogozea, Octavian; Stavilă Andrei; Rogozea, Petru; Vasile, Mihaela, Contribuții la repertoriul arheologic al Clisurii Dunării și al Țării Almăjului. Descoperiri atribuite culturii Coțofeni, primei vârste a epocii fierului și Evului Mediu, Patrimonium Banaticum, 2017, 21-22 [Publicaţie] |
| |
|
|
|
