Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN9315.03
NumeSitul medieval de la Frumuşeni - Mănăstirea Bizere
JudețArad
Unitate administrativăFrumuşeni
LocalitateFrumuşeni
PunctMănăstirea Bizere (Fântâna Turcului)
ReperSitul este situat la 1,5 km NE de localitate, în lunca Mureşului, la 2.5 km S de Mureş, pe malul stâng a râului
Forma de reliefluncă
Utilizare terenpăşune
Categoriestructură de cult/religioasă
Tipmănăstire
DescriereAlături de ansamblul monastic dezvelit s-au recuperat o serie de date, care vor permite noi interpretări legate atât de istoria artei şi cât şi de istoria văii Mureşului în general. Alături de componentele arhitectonice, cultura materială foarte diversificată, incinta cimiterială (de peste 200 de morminte), în biserica mănăstirii s-a păstrat o bună parte dintr-un mozaic pavimental de o certă valoare artistică.
DescoperitorRácz Károly
Data descoperirii1883
Suprafața sitului 3.500 mp
Stare de conservaremedie / 23.06.2009
Riscuri antropiceAfectare parţială: 2 / 24.04.2019
Regim de proprietatepublic
ProprietarPrimăria Frumuşeni
Data ultimei modificări a fişei24.4.2019
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Biserică  Epoca medievală (sec. XI-XVI) neprecizată Prima atestare datează din 1183, ca mănăstire regală. De la sfârşitul sec. XV datează ultimele atestări de satreţi. La mijlocul sec. XVI mănăstirea este părăsită din cauza turcilor.
Mare parte din complexul monastic edificat până în secolul al XIII-lea nu i s-au adăugat lucruri noi sau reparaţii majore. Mai mult de atât, se pare că spaţiul folosit s-a restrâns în jurul clădirilor de importanţă din mănăstire situate în partea nord-estică a spaţiului ocupat. S-a putut constata de exemplu că în jurul clădirii zise abaţiale şi a bisericii s-a construit o palisadă simplă şi a fost săpat un şanţ.
 
biserică  Epocă medievală (sec. XII-XVI)   S-a identificat zidul despărţitor al navei de nord. Podele tardive au fost refăcute în perioada de final al funcţionării bisericii, în care au fost integrate cărămizi fragmentare şi blocuri de marmură albă.  
capelă  Epocă medievală (sec.)   A fost descoperită la limita urmelor de geneză a absidei semicirculare.  
casă monahală  Epocă medievală (sec. XII-XVI)   Au fost descoperite un segment din latura sa de sud şi un postament adosat.  
construcţie  Epocă medievală (sec. XII-XIII)   S-au descoperit laturile de nord şi de vest ale construcţiei.  
palisadă  Epoca medievală (sec. XII-XVI)   alisada protectoare din jurul palatului, capelei şi bisericii abaţiale a fost descoperită pe întreaga sa lungime. Traseul palisadei urmează o linie nord-est-sud-vest. A avut o lungime de aprox. 40 m. S-au descoperit morminte pe traseul ei.

S-a descoperit un şanţ aferent palisadei într-o singură secţiune.
 
construcţie  Epoca medievală   A fost dezvelit parţial naosul pentru a se realiza racordul topografic. A fost descoperit un segment de podea şi urma zidului perimetral de sud.  
Refectoriu  Epocă medievală (sec. XII-XVI)      
Necropolă  Epoca medievală neprecizată Au fost cercetate un număr de 91 de morminte, din secţiunile S 115, S 116, S 117 (fig. 5), S 118, S 119 şi S 120.
Mormintele au fost aşezate aproximativ în şiruri, la vest de biserică, capelă şi palatul abaţial. Mai mult decât atât, unele se suprapun în asemenea manieră încât nasc suspiciunea că au avut marcaje de suprafaţă care a permis săparea oarecum riguroasă.
Concentrarea maximă a fost regăsită la vest de închiderea bisericii abaţiale. Zona din preajma palatului aparţine deja periferiei cimitirului şi a fost deranjată de către amenajarea palisadei.
Înhumaţii aparţin uni populaţii complexe, amestecată din punct de vedere al vârstei şi sexelor (inclusiv femei cu copii nenăscuţi ori decedaţi la naştere). S-au înregistrat anomalii anatomice pe oasele descoperite (rupturi vindecate ale membrelor şi coastelor, inflamaţii ale cutiei craniene, sudări nereuşite ale oaselor fracturate, ori ale vertebrelor).
Inventarul cel mai bogat aparţine primelor morminte, din sec. XII-XIII (cercei de tâmplă cu capăt în S, catarame, ace cu terminaţie globulară).
Probabil de cimitir sunt legate cele două lespezi din stuc, descoperite în S 116 (165 x 55 cm) şi S 119 (195 x ‹ 40 cm) (grosimi sensibil egale, de circa 10 cm). Ele au fost însă mişcate din poziţia lor normală, orientată E-V, probabil odată cu amenajarea palisadei.
 
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare sistematică 2014
Nume Prenume Rol
FĂRCAŞ Andrei 5
HÜGEL Peter 4
HUREZAN George Pascu 4
TÓTH Máté 3
FETCU Ana 2
MANOLESCU Sebastian 2
PURDEA Claudiu 2
TIMIȘESCU Emanueala 2
WAGNER Ștefan 2
BURNICHIOIU Ileana 2
CIUPERCĂ Bogdan 2
TODA Oana 2
BOTA Irina 2
RUSU Adrian Andrei 1
COTAE Ancuța
Instituţia Rol
IAIA Cluj 1
U Alba Iulia 2
UBB Cluj 3
CM Arad 4
Central European University, Budapest 5
2. cercetare sistematică 2006 6
Nume Prenume Rol
HUREZAN George Pascu 2
MĂRGINEAN Florin 2
KOPECZNY Suzana 2
BURNICHIOIU Ileana 2
RUSU Adrian Andrei 1
Instituţia Rol
CM Arad 1
IAIA Cluj 2
3. cercetare de salvare 2001 1
Nume Prenume Rol
DOBRE Diana 5
KOPECZNY Zsuzsa 4
NUŢIU Raluca 4
BURNICHIOIU Ileana 3
RUSU Adrian 2
HUREZAN George 1
HUGEL Peter 1
MĂRGINEANU Florin 1
Instituţia Rol
CM Arad 1
IAIA Cluj 2
U Alba Iulia 3
UBB Cluj 4
UV Timişoara 5
4. cercetare sistematică 1981
Nume Prenume Rol
BARBU M. 2
HUREZAN George 1
RUSU Mircea 1
Instituţia Rol
Institutul de Arheologie din Cluj Napoca 1
CM Arad 2

Bibliografie
1. Rusu, Adrian Andrei; Hurezan, George Pascu, Biserici medievale din judeţul Arad, Arad, 2000, 159-168 [Publicaţie]
2. Hurezan, George Pascu, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2226 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Rusu, Adrian Andrei, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3377 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Rusu, Adrian Andrei, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2004, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2005, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3124 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Rusu, Adrian Andrei, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3658 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
6. Rusu, Adrian Andrei, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3886 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
7. Rusu, Adrian Andrei, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, 136-137, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1369 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
8. Hurezan, George Pascu, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC - Institutul de Memorie Culturala, Bucureşti, 2003, p. 127-128, nr. 80, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1954 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
9. Hügel, Peter, Mănăstirea Bizere, 2004 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
10. Rusu, Adrian Andrei, Mănăstirea Bizere, 2006 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
11. Rusu, Adrian Andrei, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2008 - VALACHICA XXI-XXII, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2009, http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2009/cd/index.htm [Publicaţie]
12. Rusu, Adrian Andrei, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 71-73, fig. 1, fig. 2, fig. 3, fig. 4, fig. 5, fig. 6, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5364&d=Frumuseni-Arad-Manastirea-Bizere-2014 [Publicaţie]
13. Mărginean, Florin; Sava, Victor, 2017 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)