Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   75105.04
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   GL-I-s-A-02971
Nume   Situl arheologic de la Galaţi - Dealul Tirighina/Barboşi
Județ   Galaţi
Unitate administrativă   Municipiul Galaţi
Localitate   Galaţi
Punct   Dealul Tirighina (Barboşi)
Reper   Situl arheologic este situat pe promontoriul Tirighina şi versanţii de la V de aceasta, la 300 m N de gara Barboşi.
Utilizare teren   zonă industrială
Categorie   locuire
Tip   aşezare şi fortificaţie
Observații   Deşi inclusă în Lista monumentelor istorice şi a siturilor arheologice, staţiunea de pe dealul Tirighina, suferă în continuare agresiuni diverse, de la cele ale factorilor climatici, la cele edilitare precum şi ale amatorismului arheologic.
Data descoperirii   1913
Suprafața sitului   aprox.10 ha
Stare de conservare   grav afectat / 01.11.2013
Riscuri antropice   Afectare parţială: 3 / 01.11.2013
Data ultimei modificări a fişei   06.01.2022
 
Descoperiri în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare fortificată  La Tène (sec. VI a. Chr. - sec. I p. Chr.) geto-dacică  

A fost descoperită o aşezare de tip dava geto-dacică fortificată cu val şi palisadă din pământ, aşezare ce a avut trei niveluri de locuire (de la sfârşitul secolului II a.Chr- până la sfârşitul sec.I. p.Chr).


GL-I-m-A-02971.03 
Castellum  Epoca romană (sec. II-IV)    

Pe înălţimea Tirighina, a existat iniţial o cetăţuie dacică (dava), peste ale cărei ruine, pe la începutul sec. II p. Chr. se ridică un castellum, o fortificaţie militară romană, la început de pământ şi apoi din piatră. Din zidul de incintă se mai păstrează astăzi o porţiune a laturii estice cu turnul din colţul de sud-est şi mici segmente pe celelalte laturi. Câţiva ani mai târziu, când acest castellum se dovedeşte a fi insuficient pentru garnizoana romană de la gura Siretului, romanii construiesc, un castrum din piatră de formă dreptunghiulară.

Situl arheologic face parte dintr-un complex arheologic ce se intinde pe o suprafaţă de aproximativ 10 ha; în urma săpăturilor efectuate, au mai fost cercetate vestigii din epoca bronzului, cultura Monteoru, vestigii din Hallstatt-ul tarziu, o cetatuie geto-dacica cu 3 niveluri de locuire (secolele II i.Hr. - I d.Hr.), un castellum roman cu trei niveluri (secolele II-III d.Hr.), o aşezare civilă, două necropole, trei depozite de amfore, dar şi un tezaur format din 3.700 de monede de argint, ce au inscriptionate denumirile de Gallati si Kallatiasy, in limba greaca. • conform arheologului Vasile Parvan, au fost identificate monede datând din perioada împăraţilor romani Traian (53-117), Antonius Pius (86-161) şi Filip Arabul (cca. 198-249). De asemenea, aici a fost descoperit mormantul lui Innocens, cel mai vechi crestin străromân cunoscut în tara (secolul III). Situl a fost abandonat la sfarşitul secolului III, elemente de zidarie provenind de la aceasta fortăreaţă au fost folosite, de-a lungul timpului, la înălţarea altor edificii, precum Biserica Fortificată "Sfânta Precista", cel mai vechi monument istoric din Galati, sau chiar Cetatea Brailei; Dintre vechile structuri, la suprafaţa solului mai sunt vizibile doar colţul sud-estic al castrului roman şi resturi ale fundaţiilor pe laturile de nord şi vest.


GL-I-m-A-02971.01 
Aşezare  Epoca romană (sec. II-V)    

Aşezarea civilă romană se află pe platou, la vest şi sud-vest de ruinele castrului roman, la sud şi sud-est de acelaşi punct, în grădinile locuitorilor din Bărboşi, pe versanţii de la sud ai platoului Tirighina, până în zona gării CFR Bărboşi, suprapunând nivelul geto-dacic în multe situaţii
stratigrafice, arheologic fiind puse în evidenţă numeroase locuinţe, fragmente de fundaţii realizate din zidărie din piatră, apeducte, terme, anexe gospodăreşti.


GL-I-m-A-02971.02 
aşezare  Epoca bronzului Monteoru  

 
 
aşezare  Hallstatt    

 
 
Castru  Epoca romană (secolele al II-lea-al IV-lea p.Chr.) romană  

Acesta suprapune castellumul.

Situl arheologic face parte dintr-un complex arheologic ce se intinde pe o suprafaţă de aproximativ 10 ha; în urma săpăturilor efectuate, au mai fost cercetate vestigii din epoca bronzului, cultura Monteoru, vestigii din Hallstatt-ul tarziu, o cetatuie geto-dacica cu 3 niveluri de locuire (secolele II i.Hr. - I d.Hr.), un castellum roman cu trei niveluri (secolele II-III d.Hr.), o aşezare civilă, două necropole, trei depozite de amfore, dar şi un tezaur format din 3.700 de monede de argint, ce au inscriptionate denumirile de Gallati si Kallatiasy, in limba greaca. • conform arheologului Vasile Parvan, au fost identificate monede datând din perioada împăraţilor romani Traian (53-117), Antonius Pius (86-161) şi Filip Arabul (cca. 198-249). De asemenea, aici a fost descoperit mormantul lui Innocens, cel mai vechi crestin străromân cunoscut în tara (secolul III). Situl a fost abandonat la sfarşitul secolului III, elemente de zidarie provenind de la aceasta fortăreaţă au fost folosite, de-a lungul timpului, la înălţarea altor edificii, precum Biserica Fortificată "Sfânta Precista", cel mai vechi monument istoric din Galati, sau chiar Cetatea Brailei; Dintre vechile structuri, la suprafaţa solului mai sunt vizibile doar colţul sud-estic al castrului roman şi resturi ale fundaţiilor pe laturile de nord şi vest.


 
Necropolă  Epoca romană (sec. II-IV)    

Au fost descoperite atât morminte de incineraţie câr şi morminte de inhumaţie.


 
Şanţ de apărare  Epoca romană (sec. II p. Chr.)    

Şanţul de apărare face parte din sistemul defensiv al castrului roman.


 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare preventivă 2020

Muzeul de Istorie GalațiILIE Costel
MANDACHE Tudor
ADAMESCU Ionuț-Adrian
2. diagnoză 2015

Muzeul de Istorie GalațiJUGĂNARU Gabriel
ADAMESCU Adrian
3. cercetare sistematică 1994

Continuă săpăturile din 1989. Au fost cercetate locuințe cu temelii de piatră fără mortar.

Institutul de Arheologie IaşiSANIE Sillviu
COJOCARU Victor
4. cercetare sistematică 1989

Cercetarea s-a făcut la sud și sud-vest de castellum, în grădinile unor locuitori din Barboși. A fost descoperită o țiglă cu ștampilă. A fost verificat și traseul spre sud al zidului de vest al castrului și existența zidului sudic.

Institutul de Arheologie IaşiSANIE Sillviu
COJOCARU Victor
5. cercetare sistematică 1935-1936

* ȘTEFAN Gheorghe
6. cercetare sistematică 1912

* PÂRVAN Vasile

Bibliografie
1. Sîrbu, Valeriu, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1994, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1995, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=74 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Sîrbu, Valeriu, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1995, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1996, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=242 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1983-1992, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1993, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=714 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p. 1204. poz. 9-12 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
5. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
6. Jugănaru, Gabriel; Adamescu, Adrian, Teritoriul administrativ al municipiului Galați, județul Galați. Raport de diagnostic arheologic - evaluare de teren, 2015 [Fişă de sit]
7. Ilie, Costel, 2009 [Fişă de sit]
8. Adamescu, A.I.; Ilie, C.; Moraru, C.; Scripnic, M., Cronica Cercetărilor Aheologice din România. Campania 2009, XLIV, Muzeul Naţional de Istorie a României, București, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4443&d=Galati-Tirighina--Necropola-tumulara-romana--Tumul-1-2009 [Publicaţie]
9. 65. Bărboși-Tirighina, mun. Galați, jud. Galaţi. Punctul: S.C. DEMCAR 200 S.R.L., Cronica Cercetărilor Arheologice din România, campania 2020, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2021, 361-366 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
 
Fotografii sit

Scroll