Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN51966.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010CS-I-s-A-10842
NumeBiserica medievală fortificată unitariană de la Ilidia - Dealul Cetate
JudețCaraş-Severin
Unitate administrativăCiclova Română
LocalitateIlidia
PunctDealul Cetate
ReperPe latura nordică a satului actual, pe culmea unui deal mărginit de două pârâiaşe ce se varsă în Nera, în grădinile locuitorilor Teicu Petru, Suru Gheorghe şi Coceni P.
Categoriestructură de cult/religioasă
Tipbiserică şi necropolă
DescriereBiserica fortificată ridicată între sec. XIII-XIV, are la bază o fundaţie de sec. XI, de tip sală cu altar pătrat, foarte răspândit în sec. XI când se alterna arhitectura de piatră cu cea de lemn.
Stare de conservarebună / 04.01.2000
Data ultimei modificări a fişei10.12.2014
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Biserică  Epoca medievală timpurie (sec. XI)   Biserică veche de lemn.din tipul de biserică sală cu altar pătrat foarte răspândită în sec. XI. Lespedea de piatră fără mortar ar putea constitui unul din blocurile pe care se sprijineau tălpile de lemn ale bisericii. Mormintele de sec. XII în interiorul bisericii de piatră de sec. XIII exclud ipoteza unei faze de piatră mai vechi pe aceeaşi fundaţie. Nu este exclus ca biserica de lemn să fi dispărut ca urmare a năvălirii tătare la 1241.  
Biserică fortificată  Epoca medievală (sec. XIII - XIV) neprecizată Biserici din piatră de tip sală, cu altar pătrat, şi cu doi stâlpi aşezaţi în apropierea peretelui de vest al navei. Aceştia susţineau un cor sau un turn-clopotniţă deasupra tribunei. Aceasta a funcţionat după o biserică de lemn distrusă la 1241.

În anii următori invaziei tătare de la 1241 au început lucrările la noua biserică din piatră şi cărămidă. Grosimea zidului de fundaţie (1,50 m) păstrat pe o mică porţiune de NE, indică grosimea pereţilor vechii biserici care nu puteau fi mai subţiri faţă de fundaţie decât cu cel mult 20 cm. Dimensiunile bisericii din interior sunt apreciabile: nava are 12,50 m lungime şi 7m lăţime, iar altarul are 4,5mx5,3 m. În partea interioară a navei este marcată despărţirea acesteia de altar prin dói pilaştri care servesc ptr. Susţinerea arcului de triumf. Asemenea pilaştri se regăsesc atât La biserici sala dar şi în cazul bazilicilor. Ca plan fortificaţia prezintă o formă elipsoidală. Prezenţa bisericii şi a cimitirului exclude locuirea unei astfel de fortificaţii destinaţia ei fiind aceea de cetate de refugiu a populaţiei. Concomitent cu lucrările executate la biserică au început şi construirea fortificaţiei înconjurătoare.
CS-I-m-A-10842.01 
Cimitir  Epoca medievală (sec. XI - XII; sec. XIII - XIV) neprecizată Cimitirul bisericii are peste 93 de morminte, 58 descoperite în prima campanie de săpături, iar 35 în cea de a doua 35. Datorită faptului ca cele mai multe dintre ele erau deranjate, observaţiile făcute la cele nederanjate constatau orientare aspre ves-est, cu braţele aşezate pe abdomen sau îndoite din cot şi cu palmele aşezate la gât. În doar 3 au fost găsite obiecte de inventar, printre ele un denar de argint din 1330. Observaţiile stratigrafice ne duc la concluzia că există două faze de funcţionare a cimitirului. Prima fază funcţiona înainte de construirea fortificaţiei, iar inelul de tip Bjelo-Brdo care face parte din mormintele găsite sub palisadă de NE ne semnalează că prima fază a cimitirului a început in sec. XII cel târziu. Prima fază a cimitirului trebuie să fi funcţionat cu o primă fază a bisericii, sau mai degrabă cu o primă biserică situată undeva în apropierea celei descoperite a cărei distrugere ne-o indică nivelul puternic de incendiu. CS-I-m-A-10842.02 
Incinta fortificată  Epoca medievală timpurie (sec. XI)   În urma săpăturilor arheologice efectuate s-au descoperit la 4 m de fundaţia altarului vechii biserici um sistem de fortificaţie de tip palisadă. De jur împrejurul palisadei era săpat um şanţ de apărare de cca 8 m şi adânc de cca 2 m. Pământul rezultat din săparea şanţului a fost folosit pentru umplerea scheletului de lemn al fortificaţiei o parte, iar cealaltă parte pentru ridicarea valului de pământ exterior.  
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare sistematică 2007 Cerere de cercetare sistematică respinsă oficial
Nume Prenume Rol
ŢEICU Dumitru 1
PINCA Răzvan
Instituţia Rol
MBM Reşiţa 1

Bibliografie
1. Oţa, Silviu, Câteva consideraţii în legătură cu necropolele medievale rurale din Sudul Banatului (sec. XII-XIV), Banatica, 15, 2000, 283 [Publicaţie]
2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI]
3. Luca, Sabin Adrian, Repertoriul arheologic al judeţului Caraş Severin, Economică, Bucureşti, 2004, 84 [Repertoriu] (sursa fişei de sit)
4. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol., București, 2004, poz. 174-176, p. 762 [Ordin MCC]
5. Uzum, Ilie, Lazarovici, Gh., Aşezarea feudală de la Ilidia în lumina izvoarelor scrise şi a cercetărilor arheologice din vara anului 1969, Banatica, I, 1971 [Publicaţie]
6. Matei, Ştefan, Uzum, Ilie, Date noi asupra bisericii şi fortificaţiei de la Ilidia, Acta Musei Napocensis, IX, Cluj, 1972, 555-565 [Publicaţie]
7. Vătăşianu, Virgil, Istoria artei feudale în ţările Române, Bucureşti, 1959, 72 [Publicaţie]