Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
5443.01 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
AB-II-m-A-00384 |
Nume
|
|
Biserica de lemn Sfântul Nicolae a mânăstirii Lupşa de la Mânăstire (Lupsa(magh.), Wolfsdorf (germ.)) |
Județ
|
|
Alba |
Unitate administrativă
|
|
Lupşa |
Localitate
|
|
Mănăstire |
Reper
|
|
Biserica se află la vest de sat, pe partea nordică a DN 75. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Arieş |
Reper hidrografic - tip
|
|
râu |
Categorie
|
|
structură de cult |
Tip
|
|
edificiu religios |
Descriere
|
|
Biserica din lemn "Sf. Nicolae", din 1429 a Mănăstirii Lupşa a fost ridicată de cnezii din familia Lupşa. A fost restaurată în 1694, pictată de Johannes Somosinus şi Ştefan Ghearlos şi tencuită în 1865. Are un valoros candelabru cioplit în lemn şi o colecţie de icoane din sec. XVIII. În veacul XVIII, Mănăstirea a fost ameninţată cu dărâmarea de către generalul Bucov, deoarece era ortodoxă. În 1832, centrul monahal este desfiinţat, lăcaşul devenind biserică parohială pentru credincioşii din cătunele apropiate. |
Observații
|
|
În Lista Monumentelor Istorice 2015 monumentu este înregistrat greşi în localitatea Valea Lupşii. |
Stare de conservare
|
|
medie / 01.02.2011 |
Regim de proprietate
|
|
privat |
Proprietar
|
|
BOR |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
29.12.2021
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
Biserică de lemn
|
Epoca medievală
(1429)
|
|
|
Biserica de lemn a fostei Mănăstiri Lupşa se compune din absida altarului de formă poligonală , naos dreptunghiular cu tavan necasetat. La 1694 a avut loc a intervenţie asupra bisericii prilej cu care a fost renovat şi tăvănit naosul şi altarul. Picturile acestora sunt în stilul renaşterii, cu elemente florale şi vegetale şi nici o imagine cu caracter religios.
|
|
Biserică de lemn
|
Epoca medievală târzie
(sec. XVIII)
|
|
|
Biserica actuală a fost mărită în sec. XVIII, când i se adaugă micul pronaos, care de fapt este un pridvor închis, peste care se ridică turnul-clopotniţă. Dimensiunile reduse ale pronaosului se explică prin faptul că lăcaşul era biserică mănăstirească şi nu biserică de mir, parohială. Cu ocazia refacerii bolţilor absidei, i se adaugă în partea de vest, pronaosul. Vechiul portal în arc frânt de pe faţada vestică a naosului a fost mutat pe latura sudică a pronaosului, iar între cele două încăperi au fost perforate două deschideri. În naos se păstrează o bună parte din pictura datată prin inscripţia de la proscomidie în 1750. Pictura de la 1750 este realizată în spirit tradiţional dar cu influenţe ale artei brâncoveneşti.
|
|
|
Bibliografie
|
1.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, 51, poz. 612 [Ordin MCC]
|
2.
Porumb, Marius, Două ctitorii româneşti din sec. al XV-lea: Biserica Sf. Gheorghe şi Mănăstirea Lupşa, Acta Musei Napocensis, XVI, Cluj, 1979, 620-633 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
|
|
|
|