Informaţii despre SIT |
Localizează pe harta României
|
Cod RAN | 89384.04 | Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)  | HD-II-m-A-03405 | Nume | Situl bisericii românesti Sf. Prooroc Ilie din Peşteana | Județ | Hunedoara | Unitate administrativă | Densuş | Localitate | Peşteana | Reper | Pe strada principala a satului, venind dinspre nord, dinspre Densuş, între Haţeg şi valea Ohabei | Categorie | structură de cult/religioasă | Tip | biserică | Descriere | Biserica ortodoxă Sf. Prooroc Ilie de la Peşteana a fost ridicată în sec. XII-XIII, cu transformări ulterioare, ultima în primele decenii ale sec. XX de către vechi familii cneziale şi nobiliare româneşti din Peşteana. Construcţia este de fapt vechea biserica greco-catolică, aflată pe drumul principal dintre Densuş şi Peşteana venind dinspre nord. La aproape 300 m de această biserică se afla altă biserică - vechea biserica reformată. Este cel mai vechi monument de influenţă bizantină păstrat până azi in picioare. | Observații | Sit arheologic localizat aproximativ prin compararea Hartii topografice a Romaniei 1:25 000 cu hărţile din Luca S. 2008, pg 65. | Stare de conservare | bună / 23.02.2011 | Regim de proprietate | privat | Proprietar | Parohia Ortodoxă Română Peşteana | Data ultimei modificări a fişei | 20.11.2014 |
|
| Descoperiri în cadrul sitului: |
Categorie/ Tip |
Epoca (Datare) |
Cultura/ Faza culturală |
Descriere/ Observații |
Cod LMI |
Biserică
|
Epoca medievală (sec. XII - XIII)
|
|
Biserica veche, de piatră ridicată , în faza I de construcţie a fost ridicată în extremitatea de est a actualei biserici. Ea a avut un altar cu închidere semicirculară străpuns pe ax de o fereastră. Lăţimea navei acestei biserici era aproximativ lăţimea altarului actual.
|
|
Biserică
|
Epoca medievală (sec. XIII)
|
|
Biserica veche a fost fie creată ca urmare a distrugerii celei dintâi, fie ca urmare a modificării. S-a păstrat altarul vechii bisericii, iar noul altar a fost construit la cca 3.5 m spre vest de punctul de origine al altarului vechi. Noul altar are absida semicirculară în interior şi 3 laturi la exterior. Nava bisericii Peşteana II a fost probabil la fel ca şi cea de acum. Nava bisericii vechi era acoperită de bolţi pe ogive cu porniri din cel puţin 3 console de piatră.
|
|
Biserică
|
Epoca medievală dezvoltată (sec. XIII-XIV)
|
|
Portalul de sub clopotniţă, conceput cu inchideri semicirculare şi cu multe retrageri a fost scos de la intrarea de vest de către turnul cloponiţă ridicat în sec. XIII-XIV. Picturile descoperite sunt de secol XIII-XV.
|
|
Morminte
|
Epoca medievală dezvoltată (sec. XIV)
|
|
Mormintele descoperite au inventar cel mai recent datat în sec. XIV.
|
|
Biserică
|
Epoca contemporană (sec. XX)
|
|
În sec. XX au fost făcute mici restaurări la diverse elemente ale monumentului ecleziastic, dar care nu au impietat structura de monument al acestei construcţii.
|
|
|
Bibliografie |
1. Rusu, Adrian Andrei, Ctitori și biserici din Țara Hațegului până la 1700, Satu Mare, 1997, 225-240 [Publicaţie] (sursa fişei de sit) |
2. Vătășianu, Virgil, Vechile biserici de piatră românești din jud. Hunedoara, Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. Secția pentru Transilvania 1929, Cluj, 1930 [Publicaţie] |
3. Greceanu, Eugenia, O prezentă de tradiție bizantină în arhitectura româneasca de zid din Țara Hațegului, în veacurile XII-XIII: monumentul de cult de la Peșteana, județul Hunedoara, Rev Muz. Monum, 1, 1986, 70-75 [Publicaţie] |
|
|
|
|