Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN13178.22
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010AG-II-s-B-13432
NumeSitul Urban B-dul Republicii din Piteşti
JudețArgeş
Unitate administrativăMunicipiul Piteşti
LocalitatePiteşti
ReperSitul se află în partea centrală a oraşului fiind cuprins între străzile General Constantin Cristescu, Str. Ion Câmpineanu, str. Pictor N. Grigorescu, Str. Calea Bucureşti, limita posterioară a proprietăţilor de pe b-dul I. C. Brătianu până la str. Florilor, str. Constantin Brâncoveanu, str. Tepeş-Vodă, str. C. A. Rosetti, B-dul Republicii, str. Fraţii Goleşti, B-dul Egalităţii, limita posterioară a proprietăţilor de pe străzile Egalităţii şi Armand Călinescu; pe malul drept al râului Argeş, întinzându-se de la valea pârâului Trivale şi valea pârâului Geamăna Mică.
Forma de reliefdeal şi câmpie
Utilizare terenlocuire
Categorielocuire
Tipaşezare
DescriereÎn toate punctele cercetare se constată o nivelare modernă cu mult moloz, care atinge în unele punte şi 2,00 m, în zona dintre str. Maior Şonţu, Teiuleanu, Calea Crioavei şi B-dul Republicii, precum şi în locaţia str. Victorie nr. 12bis a fost observat un nivel consistent de arsură, cu mult cărbune, din secolul al XIX, care poate fi legat de incendiul din anul 1848. Nivele de locuire din sec. al XIV-XV au fost sesizate mai ales în partea centrală a sitului (Str. Victoriei, Str. Domniţa Bălaşa, Str. Teiuleanu), nivele de locuire din secolul al XVII, cu structuri de zid au fost sesizate în zona central-sudică a sitului.
ObservațiiÎn anii 1960-1965, Ion Nania a întreprins o serie de cercetări de suprafaţă în zona unde erau efectuate excavaţii pentru construirea blocurilor de locuinţe sau a clădirilor administrative din centrul oraşului Piteşti. În 1962 şi 1967, Dinu V. Rosetti a efectuat cercetări arheologice preventive la Biserica Domnească Sf. Gherghe. În vatra oraşului, cercetări preventive de o mai mare amploare au realizat Romeo Maschio şi Teodor Cioflan, în scuarul dintre străzile Maior Şonţu, Calea Craiovei, B-dul Republicii, str. Teiulenau. Ele au dus la identificarea Casei Domneşti de la Piteşti. În 2007, cercetările arheologice efectuate la fosta biserică „Sf. Nicolae” şi „Sf. Pantelimon”, de Spiridon Cristocea, Dragoş Măndescu, Romeo Maschio şi Teodor Cioflan, de la Muzeul Judeţean Argeş, au dus la identificare fundaţiilor acestei bisericii precum şi a celei anterioare, situate pe acelaşi loc („Sf. Nicolae”). Zona de protecţie se constituie pe: str. Tache Ionescu, str. Garoafelor, str. Ion Câmpineanu, Str. Florilor, str. Calea Bucureşti, str. Mihai Eminescu, str. Lotrului, str. Traina Vuia, str. Crinului, str. M. Kogălniceanu, str. Sf. Vineri, str. Mihai Viteazu, str. Râurilor, Str. Gh. Şincai, Str. C. Mile, str. T. Vladimirescu, Bdul Republicii, pe limitele de est ale proprietăţilor cu nr. cadastral 90320, 83563, pe str. Fraţii Goleşti, pe limitele de vest ale proprietăţilor cu nr. cadastrele: 99950, 100640, 87571, 91361, 98477, pe limita sudică a proprietăţii cu nr. cadastral 100640, pe intersecţia dintre străzile Mircea Vodă şi Calea Craiovei, str. Mircea Vodă, str. V. Lupu, str. Rovine, str. Petroliştilor, str. Traian, str. Dealurile, pe limita sudică a curţii ISU Argeş şi a proprietăţii cu nr. cadastral 90147, Bdul Eroilor, str. Teilor, Aleea Teilor, str. Rahovei, Str. Smeurei, str. Gral C. Cristescu, str. Mărăşeşti, str. Intrarea Mărăşeşti, limita estică a proprietăţii cu nr. cadastral 82845, str. Trivale, limita vestică a proprietăţii de nr. cadastral 83597, limita sudică şi estică a proprietăţii cu nr. cadastral 87867, limita sudică a proprietăţii cu nr. cadastral 80467, pe str. Dumbravei, str. Victorie.
Suprafața sitului aproximativ 26 ha
Stare de conservaremedie / 03.12.2020
Riscuri naturaleExces de apă în sol: 3 / 03.12.2020; Exces de salinitate în sol: 3 / 03.12.2020; Exces de aciditate în sol: 3 / 03.12.2020
Regim de proprietateproprietate publică/privată
ProprietarMunicipalitatea Piteşti/proprietari privaţi
Data ultimei modificări a fişei13.07.2021
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Epoca medievală (Sec. XIII-XIX)   Urmele arheologice aparţinând culturii medievale materiale coboară până la începutul veacului al XIII-lea. În cercetările arheologice efectuate în apropierea laturii sudice a Bisericii Sf. Gheorghe au apărut numeroase fragmente ceramice, cărămizi, cahle, moloz şi alte resturi menajere. Produsele de olărie fac parte din categoria denumită Kolonisten Ware, primele astfel de obiecte găsindu-se în România pe teritoriul Transilvaniei şi datând din secolul al XII-lea, unde au fost aduse de coloniştii germani de pe malurile Rinului şi Moselei, din Luxemburg şi zonele limitrofe. Materiale arheologice datate în secolele XIV-XV, în special ceramică, au apărut şi în urma supravegherii arheologice efectuată în 2013, pe str. Victorie nr. 12bis, în spatele magazinului Trivale.
Structuri de zid aparţinând unor construcţii civile, datate anterior secolului al XVIII-lea, au fost identificate în partea central-sudică a sitului. În cercetările arheologice preventive efectuate în scuarul dintre străzile Maior Şonţu, Teiuleanu, Craiovei şi B-dul Republicii (zona în prezent ocupată de clădirea în care îşi au sediul Serviciul de Evidenţei Populaţiei Argeş, OCPI, Centrul Cultural Piteşti – fosta Casă a Cărţii), din anul 1988, au fost identificate mai multe nuclee de clădiri datate în secolul al XV, al XVII şi al XVIII-lea. Trei locuinţe au fost cercetate în zona cuprinsă între Unitatea de cazare Argeş şi biserica Mavrodolu, străzile Maior Şanţu şi Teiuleanu, una, în secolul al XVII-lea şi celelalte, în secolul al XVIII-lea. Dată fiind amplasamentul lor relativ apropiat biserica Mavrodolu, ele au fost legate funcţional de acest locaş. între străzile Teiuleanu, Craiovei şi Bolintineanu. În partea vestică s-au descoperit alte urme de construcţii care se încadrează cronologic în secolele XVII şi XIX. Pe amplasamentul acestora se află clădirea în care îşi are sediu Serviciul de Evidenţei Populaţiei Argeş. Între construcţiile investigate arheologic în anul 1988, un interes aparte prezintă clădirea aflată între strada Craiovei şi Bulevardul Republicii, pe amplasamentul actualului sediu al Centrului Cultural Piteşti (fosta „Casă a Artelor” sau „a Cărţilor”). În această zonă, la adâncimea de 2,15 m faţă de nivelul actual de călcare, s-au scos la iveală fundaţii de construcţie din piatră şi cărămidă cu mortar din var hidraulic, cu o grosime de 0,80 m. Fundaţia acestei construcţii pornea de la un strat de pământ de culoare cenuşiu-gălbui, cu urme de fragmente de ceramică specifică primei jumătăţi a secolului al XV-lea. Construcţia era de plan dreptunghiular, cu laturile de 9,60 x 7,40 m, în interiorul ei au fost identificaţi şase piloni care serveau la susţinerea unei bolţi, structura păstrată reprezentând pivniţa unei casei. Dimensiunile şi planul construcţiei au dus la identificare clădiri, aflată la doar 30 m sud de Biserica Domnească „Sf. Gheorghe, cu „Casa Domnească” din veacul al XV-lea din oraşul Piteşti, construită de domnul Neagoe Basarab. Resturi dintr-o construcţie de zid din secolul al XVII-lea au fost puse în evidenţă în cercetările preventive efectuate în anul 2012, în zona în care s-a extins „Complexul Comercial Trivale, la sud-est de fostul Pasaj al Scoalelor. Construcţia, din care s-au păstrat doar două încăperi, era orientată relativ NE-SV, zidurile ei aveau grosime maximă de 0,60 m şi se aflau la circa 4 m est de accesul actual în parcarea subterană a complexului comercial Trivale, latura lor NV aflându-se pe limita construcţiei actuale. Un zid masiv lucrat din piatră alternând cu cărămidă, gros de peste 2 m, care forma un unghi drept a fost sesizat cu ocazia excavaţiilor pentru construirea „Casei Sindicatelor Piteşti”, în extremitatea estică a Pieţei Vasile Milea.
În limitele sitului sunt cuprinse următoarele lăcaşe de cult: Biserica Buna Vestire - Greci, a marelui logofăt Ioan Norocea, 1564; Biserica Sf. Treime - Beştelei, refăcută in a doua jumătate a sec XVII, pe locul unei biserici din secolul al XVI-lea; Biserica cu hramul Intrarea în Biserică - Precista Veche din Coastă, refăcută 1754; Biserica Sf. Ioan, având o fază de lemn de la 1728; Schitul Buliga, 1745 (demolat în anul 1900); Biserica Sf. Nicolae, refăcută în 1812 pe locul unei biserici de zid de veac XVIII (demolată în anul 1962); Biserica Adormirea Maicii Domnului - Precista Nouă - Mavrodolu, refăcută în 1815- 1818 pe locul unei biserici din 1752; Biserica Sf. Ilie, refăcută în 1826-1828 pe locul unei biserici de secolul al XVII-lea. În cercetările arheologice, dar şi cu alte ocazii au fost identificate morminte aparţinând necropolelor dezvoltate în jurul acestor lăcaşe de cult. Până în prezent sunt cunoscut doar două, a bisericii Sf. Nicolae şi a Schitului Beştelei.
 
monede  La Tène geto-dacică Pe lângă materialele medievale în zona sitului urban au fost făcute o serie de descoperiri monetare anterioare perioadei medievale. Monede geto-dace au fost descoperite: în apropiere de Biserica Sf. Ioan, la intrarea pe strada Trivale - monedă de tip Aninoasa-Dobreşti; strada Victoriei – mai multe monede aparţinând tipului Vârteju Bucureşti; Str. Domniţa Bălaşa, în apropiere de Biserica Domnească Sf. Gheorghe – tezaur compus din 109 monede de tip Adâncata-Mănăstirea; în apropiere de Şcoala „Nicolae Simonide”, nr. 1 - o monedă geto-dacă, imitaţie Filip al II-lea.  
Monede  Epoca migraţiilor (Sec. IV - X)   Monede romane târzii şi bizantine au apărut: În apropiere de Centrul Stomatologic de pe Bulevardul Republicii - un tezaur monetar din care s-au recuperat şapte monede romane târzii, de la Constantin al II-lea până la Arcadius (337-408); centrul oraşului, fără alte specificaţii - monedă bizantină emisă de Iustin II (datată 570-571); pe str. 1 Mai (actualmente str. I. C. Brătianu) - trei monede de bronz: una de la Focas, datată în 603/604 p. Chr şi două de la Vasile al II-lea şi Constantin al VIII-lea, datate în intervalul 976-1028.  
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare supraveghere 2012
Nume Prenume Rol
DUMITRESCU Ion
Instituţia Rol
Muzeul Județean Argeș
2. cercetare preventivă 2012
Nume Prenume Rol
DUMITRESCU Ion
Instituţia Rol
Muzeul Județean Argeș
3. cercetare preventivă 2007
Nume Prenume Rol
CRISTOCEA Spiridon
MĂNDESCU Dragoş
MASCHIO Romeo
CIOFLAN Teodor
Instituţia Rol
Muzeul Județean Argeș
4. cercetare preventivă 1988
Nume Prenume Rol
MASCHIO Romeo
CIOFLAN Teodor
Instituţia Rol
Muzeul Județean Argeș
5. cercetare preventivă 1967
Nume Prenume Rol
ROSETTI V. Dinu
Instituţia Rol
Direcția Monumentelor Istorice
6. cercetare preventivă 1962
Nume Prenume Rol
ROSETTI V. Dinu
Instituţia Rol
Direcția Monumentelor Istorice

Bibliografie
1. Greceanu, Eugenia, Ansamblul urban medieval Pitești, Paralela 45, București, 2007 [Publicaţie]
2. Măndescu, Dragoș, Dumitrescu, Ion, Păduraru Marius, Repertoriul arheologic al județului Argeș, Istros, Brăila, 2014, 138-145 [Publicaţie]
3. Preda, Constantin, Dicu, Paul I., Monede geto-dacice descoperite pe teritoriul județului Argeș, Buletinul ,,Societății Numismatice Române”, 75-76, 1981-1982 (1983), 89-100 [Publicaţie]
4. Măndescu, Dragoș, Maschio, Romeo, Cioflan, Teodor, Cercetările arheologice de la Biserica Sf. Nicolae și Sf. Pantelimon din Piteşti, Argesis, seria Istorie, XVII, 2008, 148-154 [Publicaţie]
5. Maschio, R., Cioflan, T., Dovezi arheologice privind existenţa unei curţi domneşti temporare la Piteşti, Argesis, VIII, 1999, 127-134 [Publicaţie]
6. Nania, Ion, Descoperiri arheologice pe vatra Piteştilor, Argesis, XII, 2003, 73-87 [Publicaţie]
7. Dumitrescu, Ion, 2020 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)