Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   99753.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   IS-I-s-B-03637
Nume   Cetatea La Tène de la Poiana Mănăstirii - Între Şanţuri
Județ   Iaşi
Unitate administrativă   Ţibana
Localitate   Poiana Mănăstirii
Punct   Între Şanţuri
Reper   Cetatea se află la 2,5 km nord-est, în linie dreaptă, de satul Ţibana, respectiv la 1,9 km nord-nord-est de satul Poiana Mănăstirii, pe dealul Teilor.
Reper hidrografic - nume   Ţungujei
Reper hidrografic - tip   lac
Forma de relief   platou
Utilizare teren   pădure, păşune
Categorie   locuire
Tip   cetate
Descoperitor   Alexandru Odobescu
Suprafața sitului   15 ha
Stare de conservare   medie / 13.03.2019
Riscuri naturale   Alunecări de teren: 3 / 13.03.2019
Riscuri antropice   Furturi: 3 / 13.03.2019; Agricultură intensivă: 3 / 13.03.2019
Data ultimei modificări a fişei   28.04.2022
 
Descoperiri în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Cetate  La Tène (sec. IV - III a. Chr.) geto-dacică  

Cetatea prezintă o formă oval alungită (800 x 400 m diametrele maxime, suprafaţă de cca. 15 ha), valul şi şanţul exterior aferent urmărind, în special, cota de 420 m. Din păcate, ca urmare a repetatelor alunecări de teren, valul şi şanţul de pe laturile de vest şi est şi sud-est, au fost puternic distruse, porţiuni însemnate fiind dislocate dincolo de cornişele de desprindere fiind purtate în corpurile alunecărilor. Astfel, încheierea formei propriu-zise a cetăţii, în aceste sectoare, este, deocamdată, ipotetică. De pe toată suprafaţa cetăţii s-au recuperat numeroase fragmente ceramice, majoritatea aflate într-o stare deosebită de fragmentare. Au continuat să apară, pe lângă ceramica locală şi cea grecească şi fragmente specifice culturii Poieneşti –Lukaşevka, atribuită bastarnilor istorici.

 
Val şi şanţ de apărare  La Tène (sec. IV - III a. Chr.)    

Valul principal are o lăţime de cca. 10 metri la bază, respectiv cca. 3 m pe partea superioară, înălţimea păstrată oscilând între 1,5 şi 4,5 metri, iar şanţul prezintă o adâncime de cca 1,5–2 metri şi o lăţime de 5–7 metri.
Cetatea este prevăzută şi cu două valuri interioare mult mai modeste atât în ce priveşte aspectul cât şi dimensiunile. Valul interior nr. 1 prezintă o lăţime la bază de cca. 4 metri şi o înălţime păstrată de cca. 1–1,5 metri, iar şanţul, situat spre est, are o adâncime de cca. 0,5 metri şi o lăţime de cca 1,5–2 metri. Valul interior nr. 2 este şi mai slab păstrat

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare arheologică de evaluare 2018

Liceul Teoretic "Ion Neculce", Târgu Frumos ENEA Sergiu Constantin
Institutul de Arheologie din Iași BERZOVAN Alexandru
Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava BOGHIAN Dumitru
Friedrich - Alexander Universitat, Erlangen MISCHKA Carsten
TASIMOVA Imren
2. diagnoză 2017

Liceul Teoretic "Ion Neculce", Târgu Frumos ENEA Sergiu Constantin
Institutul de Arheologie din Iași BERZOVAN Alexandru
Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava BOGHIAN Dumitru
Friedrich - Alexander Universitat, Erlangen MISCHKA Carsten
TASIMOVA Imren
3. evaluare de teren 2014-2016

* BERZOVAN Alexandru
* BOSIE George
4. evaluare de teren 2013

* HONCU Ana
* COZMA Cătălin
Institutul de Arheologie din Iași BERZOVAN Alexandru
HONCU Ștefan
5. evaluare de teren 1982

* CHIRICA Vasile
* POPOVICI Rodica
* VRABIE Marian
* ALEXA Constantin

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p.1480, poz.616 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Sergiu-Constantin Enea, Ţibana | Judeţ: Iaşi | Punct: Între Şanţuri – Poiana Mănăstirii | Anul: 2017, Cronica cercetărilor aheologice din România. Campania 2017, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2018, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6043&d=Tibana-Iasi-Intre-Santuri-%96-Poiana-Manastirii-2017 [Raport]
4. A. Berzovan, S. Honcu, Putere și control în secolele V - II î.Hr. Un studiu de caz: fortificația getică de la Poiana Mănăstirii - „Între Șanțuri” (jud. Iași) la Third Arheoinvest Congress. Interdisciplinary Research in Archaeology, Iași, 2013 [Congres]
5. A. Berzovan, S.-C. Enea, D. Boghian, C. Mischka, I. Tasimova, R.-G. Pîrnău, Cetatea getică de la Poiana Mănăstirii-Între Şanțuri, comuna Ţibana, jud. Iași, Arheovest. In honorem Doina Benea - Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie, V, JATEPress Kiadó, JATEPress Kiadó, 2017, p. 305- 323 [Publicaţie]
6. M. Niculiță, M. C. Mărgărint, M. Santangelo, Archaeological evidences for Holocene landslide activity in the Eastern Carpathian lowland, Quaternary International, 415, 2016, 175-189 [Publicaţie]
7. Enea, Sergiu Constantin, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2018, Institutul Național al Patrimoniului, Muzeul Național Brukhental, 2019, 403-405 [Publicaţie]
8. Berzovan, Alexandru, Considerații privind două cetăți getice din Podișul Moldovei: Poiana Mănăstirii-Între Șanțuri și Dobrovăț-Cetățuia, jud. Iași (sec. V–III î.Hr.), Arheovest, IV, JATEPress Kiadó, Szeged, 2016, https://biblioteca-digitala.ro/?volum=4369-arheovest--1-iv-2016 [Publicaţie]
9. Berzovan, Alexandru, Cetăţi din Epoca Fierului în zona nordică a Podişului Central Moldovenesc (sec. V-III î.Hr.), Acta Musei Tutovensis, XV, Demiurg, Bârlad, 2019, 81-82, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=106079-cetati-din-epoca-fierului-in-zona-nordica-a-podisului-central-moldovenesc-sec-v-iii-i-hr--acta-musei-tutovensis--xv-2019 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll