Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României
Cod RAN91125.04
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010HD-II-m-A-03442
NumeSitul bisericii românesti Sf. Nicolae de la Sălaşu de Sus
JudețHunedoara
Unitate administrativăSălaşu De Sus
LocalitateSălaşu De Sus
AdresaUliţa Mare, 153
Punct (Biserica Iobagilor, Biserica de peste Apă)
ReperÎn satul Sălaşu de Sus, în stânga şoselei, după piaţa comunală, pe malul vestic al Pârâului Lupului.
Forma de reliefvale
Categoriestructură de cult/religioasă
Tipbiserică
DescriereBiserica ridicată la Sălaşu de Sus, numită şi Biserica Iobagilor sau Biserica de peste Apă, a fost ctitorită în secolele XV-XVI de către familia cnezilor Sărăcin (mai târziu Szerecsen) şi Mara (XVII), pe locul uneia de lemn. Vechimea ctitoriei este marcată de două elemente ce precizează cronologic evoluţia bisericii: ancadramentul ce împodopeşte uşa intrării în biserică şi pisania aşezată pe turnul clopotniţă în exterior deasupra intrării. Textul pisaniei este o mică cronică a construcţiei. Textul slavon al pisaniei incizat pe 7 rânduri în traducere spune:
"+ S-a început această biserică de Sărăcin fiul lui Sărăcin şi Ioanăşu, fiul / lui Sărăcin. Şi această biserica de mult s-a terminat. Acesta şi Mihaiu / fiul lui Ioanăş a început-o din piatră. Mihaiu a murit. / Sărăcin şi fiul său Fărcaşu şi nepotul său Iancul şi m[ama] lui Sără- / cin, Mărghita şi jupaniţa sa Dorca, a lui Jupan Mihai, Anca au terminat biserica în n[umele Sfinţilor] /Apostoli Petru şi Pavel în luna iulie 21, văleat. . . "
ObservațiiÎn jurul bisericii ortodoxe actuale, este semnalată în literatura de specialitate o posibilă locuire medievală.
Stare de conservaremedie / 09.06.2011
Riscuri antropiceAfectare parţială: 3 / 09.06.2011
Regim de proprietateprivat
ProprietarParohia Ortodoxă Română Sălaş
Data ultimei modificări a fişei1.7.2019
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Biserică  Epoca medievală (sec. XV)      
Biserică  Epoca medievală dezvoltată (sec. XVI)   Bisericii de piatră, ridicată la începutul secolului XVI cunoaşte două faze de contrucţie. În faza I-a de construcţie, la începutul sec. XVI, biserica se prezenta ca o construcţie de tip navă, necompartimentată, cu o absidă semicirculară nedecroşată. Peretele vestic este cel al construcţiei originale.  
Biserică  Epoca medievală dezvoltată (sec. XVI)   În faza doua de construcţie, în planul exterior al peretului de vest al constructiei, se înalţă un turn clopotniţă cu baza de 3.9x2.8 m pe un soclu lat de 20-30 cm. Elevaţia se sprijină pe 2 piloţi masivi de zidărie (1x1 m). În nord şi sud, parterul turnului fusese penetrat prin goluri acoperite cu arcuri, ulterior superficial astupate astfel că dau senzaţia unor largi nişe interioare. Ancadramentul care împodobeşte uşa intrării dinspre micul privor de sub turnul clopotniţă, este aşezat în planul exterior al peretului vestic al bisericii, lăsând în spatele său o intrare evazată în grosimea zidului. Ancadramentul are formă dreptunghiulară cu profil simplu, caracteristici ce-l încadrează în arta goticului târziu, de la sfârşit de secol XV.  
Biserică  epoca medievală târzie - epoca modernă (sec. XVIII - XIX)   În secolele XVIII-XIX, biserica a suferit o transformare radicală în urma căreia întregul altar şi toată nava, mai puţin peretele de vest, protejat de turnul clopotniţă au fost dărâmate în favoarea unui spaţiu mai generos, dar lipsit de valoare istorică şi artistică.

Cercetări arheologice nu s-au făcut decât în 1977 la capela calvină a curţii nobiliare a familiei Mara.
 
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. evaluare de teren 2018
Nume Prenume Rol
ROMAN Cristian-Constantin 1
Instituţia Rol
S.C. Vanderlay Arheo S.R.L 1

Bibliografie
1. Rusu, Adrian, Ctitori şi biserici din Ţara Haţegului până la 1700, Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 1997, 289-299 [Publicaţie]
2. Rusu, Adrian, Porumb, Marius, Sabău-Tătar, Mircea, Ctitoria Sărăcineştilor din Sălaşu de Sus (jud. Hunedoara), AIIA, XXVIII, Cluj Napoca, 1987-1988, 162, 164-165 [Publicaţie]
3. Vasile, Drăguţ, Vechi monumente hunedorene,, Meridiane, Bucureşti, 34 [Publicaţie]
4. Rusu, Adrian Andrei, Pop, Ioan Aurel, Familia nobiliară românească Arca din Ţara Haţegului (sf.sec.XV-încep.sec. XVI), ActaMN, XXI, 1984, 215-217 [Publicaţie]
5. Roman, Cristian-Constantin, Studiu de fundamentare pentru definirea, instituirea si delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniu arheologic pentru comuna Sălașu de Sus, jud. Hunedoara, 2018 [Fişă de sit]