Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN109835.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010MH-I-s-B-10103
NumeSitul arheologic de la Şimian - Ostrovul Şimian
JudețMehedinţi
Unitate administrativăŞimian
LocalitateŞimian
PunctOstrovul Şimian
ReperSitul arheologic se află la capătul din amonte al Insulei Şimian.
Forma de reliefinsulă
Categorielocuire civilă
Tipaşezare
DescriereSitul se compune dintr-o aşezare aparţinând epocii La Tène, o aşezare aparţinând epocii Hallstatt, o aşezare apaţinând epocii bronzului timpuriu şi o aşezare aparţinând epocii eneolitice.Insula Ostrovul Şimian a fost locuită din Neolitic până în epoca feudală. Cercetările arheologice, dar şi descoperirile întâmplătoare au scos la iveală urmele unor aşezări aparţinând culturilor Sălcuţa, Coţofeni, Verbicioara, Gârla Mare şi epocii fierului (Hallstatt şi La Tène).
Data descoperirii1933
Suprafața sitului 1,6 ha
Stare de conservaremedie / 27.07.2018
Riscuri naturaleCutremur: 1 / 27.07.2018; Foc natural: 3 / 27.07.2018
Riscuri antropiceDemolare: 3 / 27.07.2018
Data ultimei modificări a fişei27.7.2018
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
monede / monede   Celtică Cu prilejul săpăturilor arheologice din anul 1970 a fost descoperit pe insulă un tezaur compus din 68 de monede de argint (66 imitaţii tip Filip al II-lea şi două drahme ale oraşului Dyrrachium), probabil aparţinând celţilor.  
Aşezare  Eneolitic Sălcuţa Informaţii privind existenta unor complexe aparţinând culturii Sălcuţă, deţinem încă din anii 1933-1935, când în urma cercetărilor arheologice întreprinse de către Dumitru Berciu au fost descoperite mai multe bordeie şi locuinţe de suprafaţă, cu acoperiş în două ape, din stuf şi crengi. Uneltele caracteristice culturii Sălcuţa sunt din silex, lame, răzuitoare, dăltiţe din piatră, topoare cu gaură de înmănuşare. Ceramica, de uz comun sau fină este în totalitate de culoare cenuşie, cu diferite nuanţe spre castaniu, gălbui sau portocaliu. Unele vase sunt pictate cu roşu-crud şi cu grafit, fiind ornamentate cu caneluri şi incizii. MH-I-m-B-10103.04 
Aşezare  Epoca bronzului timpuriu Coţofeni Ceramica aparţinătoare culturii Coţofeni, descoperită în urma cercetărilor efectuate de către D. Berciu este de două feluri: ceramică fină şi ceramică de uz comun. Ceramica fină este de culoare cenuşie, frecvent neagră, uneori castanie sau portocalie, în timp ce ceramica de uz comun are în lut nisip sau pietricele, mică sau calcar. Ea este ornamentată prin incizii sub forma unor linii subţiri, impresiuni, caneluri sau ornamentată în relief.
Locuirea în perioada culturii Coţofeni a Ostrovului Şimian, este reprezentată de numeroasele morminte (13 complexe) descoperite ca urmare a săpăturilor arheologice efectuate în anul 1966. Ele se împart în două categorii: morminte de incineraţie, în care resturile incinerate sunt aşezate într-o groapă rotundă peste care a fost aşezată o platformă de piatră de râu şi morminte de înhumaţie, aşezate de asemenea, în gropi rotunde, peste care a fost ridicată o suprastructură de piatră, în formă de trunchi de con.
MH-I-m-B-10103.03 
Aşezare  Hallstatt (sec. VIII î.Hr.) neprecizată În Ostrovul Şimian, în urma cercetărilor arheologice întreprinse în anul 1966 a fost descoperit şi un nivel hallstattian, distrus în mare parte de aşezarea geto-dacică. Ceramica descoperită în acest nivel este de culoare brună-roşiatică reprezentată prin castroane, oale, fructiere, alături de ceramică de culoare cenuşie cu decor de brâu şi butoni. MH-I-m-B-10103.02 
Aşezare  La Tène (sec. I î.hr.) geto-dacică Săpăturile arheologice întreprinse în anul 1966 au dus şi la descoperirea a şapte locuinţe dacice. Forma acestora este în general rectangulară. Podeaua este din pământ ars, întreaga lor suprafaţă fiind acoperită cu fragmente ceramice. Faptul că au fost descoperite şi numeroase fragmente de chirpic ars la roşu pe suprafaţa vetrelor locuinţelor, demonstrează că acestea erau construite din paiantă şi aveau dimensiuni destul de modeste. Inventarul este destul de modest şi constă din fragmente ceramice, râşniţe de mână o fibulă cu arc, câteva cuţite dacice, un vârf de săgeată şi un vârf de suliţă. Stratigrafic, se cunosc două niveluri de locuire geto-dacică. Primul, reprezentat de o locuinţă în care au apărut mai multe fibule cu arc şi care poate fi datată pe baza ceramici în secolele III-II a. Chr, iar cel de-al doilea, datat în secolele II-I a. Chr se caracterizează prin prezenţa ceramicii cenuşi, lucrată la mână, alături de ceramica cenuşie-fină, lucrată la roată. MH-I-m-B-10103.01 
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. evaluare de teren 2018
Nume Prenume Rol
NEAGOE Marin Iulian 1
NEAGOE Oana Minodora 1
MANEA Cristian Dumitru 1
STÎNGĂ Mihai 1
DINULESCU Paul 1
Instituţia Rol
Muzeul Regiunii Porților de Fier 1
2. cercetare sistematică 1970
3. cercetare sistematică 1966
4. cercetare sistematică 1933-1935
Nume Prenume Rol
BERCIU Dumitru
Instituţia Rol
Institutul de Arheologie București 1

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p.1694, poz.143 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Lista monumentelor istorice, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 113 bis, 15.02.2016, București, 2016, 1891, poziția 128, https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-MH.pdf [Ordin MCIN]
4. Neagoe, Marian Iulian, 2018 [Fişă de sit]
5. Davidescu, M., Drobeta în secolele I-VII e.n., Craiova, 1980, 38-46 [Publicaţie]
6. Crăciunescu, Gabriel, Cultura Verbicioara în jumătatea vestică a Olteniei, Craiova, 2004, 43 [Publicaţie]
7. Gherghe Petre, Popa A. Romeo, Repertoriul informaţiilor şi descoperirilor arheologice din judeţul Mehedinţi, Craiova, 2013, 90-91 [Publicaţie]
8. Popilian, Gh., Decovertes archeologiques dans la Lʼ isle Șimian", Le Djerdap/Les portes de fer a la deuxieme moitie du premier milleneire av. J. Chr, jusqʼaux la guerres daciques, Beograd, 1999, 55-64 [Publicaţie]