Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României
Cod RAN146272.17
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010SV-II-m-A-05475
NumeAnsamblul sitului medieval al bisericii Sf. Gheorghe Mirăuţi din Suceava
JudețSuceava
Unitate administrativăMunicipiul Suceava
LocalitateSuceava
Adresastr. Mirăuţi, nr. 17
ReperÎn apropierea Curţii Domneşti din Suceava, cartierul Mirăuţi
Forma de reliefluncă
Categoriestructură de cult/religioasă
Tipbiserică
DescriereBiserica Sf. Gheorghe-Mirăuţi din Suceava a fost reşedinţa primei Mitropolii autocefale a Moldovei, funcţie pe care biserica Mirăuţi a îndeplinit-o vreme de aproape două secole începând cu anul 1401.
ObservațiiBiserică ortodoxă
Stare de conservarebună / 01.01.1995
Regim de proprietateprivat
ProprietarArhiepiscopia Sucevei şi a Rădăuţilor
Data ultimei modificări a fişei10.12.2014
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Biserică  Epoca medievală (1375 - 1391 - sec. XVII)   Situată în apropiere de Curtea Domnească, biserica a fost ridicată la sfârsitul sec. XIV de Petru Muşat. În 1402 Alexandru cel Bun a adus aici moaştele Sf. Ioan cel Nou. Biserica este apoi refăcută integral în sec. XVII. A fost restaurată de arh. K. A. Romstorfer şi pictată de pictorul austriac Jobst între anii 1898 -1903, în tempera, în stilul Art Nouveau. Biserica Mirăuţi se încadrează în perioada de dezvoltare a artei moldoveneşti sub influenţa artei munteneşti. Biserica Mirăuţi are plan triconc, cu turnul clopotniţă alipit zidului sudic al pronaosului. Între 1992-2002 a fost un amplu şantier de restaurare şi conservare. În urma săpăturilor s-au descoperit mormintele lui Petru I Muşat şi al Doamnei Evdochia de Kiev (Evdokia Olelkovici), prima soţie a lui Ştefan cel Mare.

Din cauza stării foarte grave de conservare a obiectivului monument istoric (SV-II-m-A-05475), în 1992 s-a hotărât desfăşurarea proiectului de consolidare şi restaurare a monumentului, şeful proiectului de restaurare fiind arhitectului Virgil Polizu. Prima etapă a lucrărilor a fost cercetarea arheologică ce a confirmat că pe locul bisericii actuale a existat o primă biserică tot din piatră şi că laturile de sud, vest şi nord ale celor două biserici se suprapun. Vechea biserică a Mirăuţilor a fost construită în ultima treime a secolului XIV, având plan dreptunghiular (construcţie bazilicală) şi era împodobită cu frescă, fapt dovedit de resturile păstrate in situ la baza zidului de est. Turnul clopotniţă a fost ridicat în acelaşi timp cu biserica actuală (sec. XVII). De asemenea complexele funerare descoperite în interiorul şi afara vechii biserici sunt din perioda primei biserici (sf. sec. XIV - sf. sec. XVI). Mutarea moştelor Sf. Ioan cel Nou din biserica Mirăuţi în noua catedrală a Mitropoliei Moldovei (1589) reprezintă foarte probabil sfârşitul primei biserici.
 
Biserică  Epoca medievală dezvoltată (sec. XVII)      
necropola  Epoca medievală - epoca modernă (sec. XIV, XVI, XVII, XVIII, XIX)   Cavouri (morminte de înhumaţie) - în exteriorul bisericii vechi, care se dezvoltă treptat în cursul secolelor XVII, XVIII, încep. de XIX.  
Turn-clopotniţă  Epoca medievală târzie (sec. XVIII)      

Bibliografie
1. Matei, Mircea D., Sion, Gh., Batariuc, Paraschiva Victoria, Probleme care aşteaptă răspuns de la cercetarea arheologică a bisericii "Sf. Gheorghe" Mirăuţi, din Suceava, Revista Monumentelor Istorice, Studii, nr. 1-2/1995, 1995, București, 1996, 3-15 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Zugrav, I., Vechi Biserici din Suceava, MM, 3-4, 1964, 149-151 [Publicaţie]
3. Stoicescu, N., Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, Bucureşti, 1974, 790, 799 [Publicaţie]
4. Bătrâna, Adrian, Bătrâna, Lia, Cercetări arheologice, 5, Bucureşti, 1876, 215-223. [Publicaţie]
5. Lista monumentelor istorice 2004, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, 2004, 2158, 170 [Ordin MCC]