Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   113616.03
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   MH-I-s-B-10100
Nume   Situl arheologic de la Sviniţa - Tri-Kule
Județ   Mehedinţi
Unitate administrativă   Sviniţa
Localitate   Sviniţa
Adresa   DN57
Punct   Tri-Kule (Tricule; Trei Cule;)
Reper   Situl se află la sud-est de satul Sviniţa, pe malul stâng al Dunării la circa 4 kilometri în aval, în punctul cunoscut sub numele de Tricale.
Reper hidrografic - nume   Dunărea
Reper hidrografic - tip   fluviu
Forma de relief   luncă
Categorie   construcţie
Tip   construcţie
Descriere   Situl cuprinde un ansamblu fortificat format din trei turnuri patrulatere alcătuind un triunghi cu vârful spre Dunăre, datând din secolele XIII-XIV şi care suprapun locuiri de secole XI-XIII, romană şi hallstatiană.
Observații   Ansamblul fortificat de la Tricule a fost inundat în cursul amenajării lacului de acumulare Porţile de Fier IV. Două turnuri mai sunt vizibile la suprafaţă, fundaţia celui de-al treilea turn fiind vizibilă doar în perioadele în care cursul fluviului Dunărea scade. În Lista Monumentelor Istorice (cod LMI MH-I-s-B-10100, LMI pagina 1892, punctul 143) situl este greşit atribuit perioadei romane.
Stare de conservare   precară / 20.10.2021
Riscuri naturale   Inundaţii: 5 / 20.10.2021
Riscuri antropice   Afectare parţială: 5 / 20.10.2021
Data ultimei modificări a fişei   20.10.2021
 
Descoperiri în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Turn  Epoca medievală timpurie (secolele XIII-XIV)    

Turnul nr 1 a fost construit pe pantă în amonte într-un strat de pământ galben compact care suprapunea direct stânca naturală. Are o formă patrulateră şi dimensiunile de 6,7 x 6,5 metri şi ziduri groase de 1,4 metri. Este construit din pietre de dimensiuni mijlocii legate cu mortar de bună calitate. Şi-a păstrat crenelurile originare, inclusiv merloanele cu fante de tragere.


MH-I-s-B-10100 
Turn  Epoca medievală timpurie (secolele XIII-XIV)    

Turnul 2 a fost construit în pantă, pe aval, direct pe stânca naturală. A fost construit din piatre de dimensuni mijlocii, legate cu mortar. Are o formă patrulateră, dimensiunile de 7,2 X 6,3 metri şi ziduri groase de 1,4 metri. Turnul şi-a păstrat crenelurile originare, inclusiv merloanele cu fante de tragere.


MH-I-s-B-10100 
Turn  Epoca medievală timpurie (secolele XIII-XIV)    

Turnul nr 3 este cel mai sudic, fiind construit înspre apă, a fost construit direct pe stânca naturală. Are o formă patrulateră şi fost construit din piatre mijlocii legate cu mortar, având dimensiunile de 7 X 7,5 metri şi ziduri groase de 1,4 metri.

Când nivelul Dunării se ridică, turnul rămâne izolat în mijlocul apei, la o distanţă de 7 metri de piciorul dealului care forma malul stâng al Dunării. Într-o fotografie din anul 1915 turnul este înfăţişat ca o construcţie masivă, cu crenelurile modificate, având un acoperiş în pupitru. Înălţimea din 1915 a fost aproximată la aproximativ 12 metri. A fost însă tăiat în anul 1924 de gheţurile Dunării, la o înălţime de 3 metri de la bază.


MH-I-s-B-10100 
Locuire  Epoca medievală timpurie (secolele XI-XIII)    

Au fost descoperite fragmente ceramice cenuşii-negre nesmălţuite, unele lucrate la roata înceată iar altele cu mâna, predominând oala tip borcan. A fost identificată şi o monedă datând din timpul lui Manuel I Comnenul.


 
Locuire  Epoca romană târzie (secolul al IV-lea) romană  

Au fost identificate fragmente ceramice de secol IV.


 
Locuire  Epoca romană timpurie (secolele II-III) romană  

Au fost descoperit un bogat material ceramic roman format din amfore şi altfe forme ceramice roşii. Nivelul a fost identificat între 1,20 şi 2,4 metri adâncime.


 
Locuire  Hallstatt Hallstatt  

Au fost descoperite fragmente ceramice hallstattiene.


 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare de salvare 1970 Cercetarea a avut loc în luna octombrie a anului 1970 și în primele zile ale lunii noiembrie. Scopul cercetării a fost acela de a obține informații referitoare la construcția turnurilor și la perioada în care au funcționat ca fortificații militare și de a verifica eventualitatea existenței în acest loc și a unor urme materiale aparținând altor perioade istorice. S-au trasat două secțiuni, una perpendiculară pe latura de sud a turnului 1, lungă de 40 de metri și lată de 1,5 metri care secționează panta aflată la sud de acesta, până în imediata apropiere a apei iar a doua, perpendiculară pe malul abrupt al Dunării, având dimensiunile de 25 x 1,5 m. Cercetarea nu a cuprins însă decât o parte redusă din suprafața investigabilă pe cale arheologică și nu a putut fi continuată anul următor din cauza ridicării nivelului apelor Dunării, în urma închiderii barajului de la Gura Văii. Muzeul Regiunii Porților de FierRĂDULESCU Alexandru
CORVĂTESCU Adrian

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p.1693, poz.134 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Luca, Sabin Adrian, Descoperire arheologice din Banatul Românesc, Altip, Sibiu, 2006, 238, http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/banat%20repertoriu%20mare/repertoriubanat.pdf [Publicaţie]
4. Tudor, Dumitru, Comșa, Eugen, Morintz, Sebastian, Bujor, Expectatus, Diaconu, Petre, Constantinescu, Nicolae, Cercetări arheologice în zona viitorului lac de acumulare al hidrocentralei „Porțile de Fier”, Studii și articole de Istorie Veche, 16, 2, Academiei Republicii Populare Române, București, 395-406 [Publicaţie]
5. Corvătescu, Adrian, Rădulescu, Alexandru, Despre ansamblul fortifcat de la Tricule - Svinița (județul Mehedinți), Tibiscus, V, Muzeul Național al Banatului, Timișoara, 1979, 170-181, https://biblioteca-digitala.ro/?volum=1041-tibiscus--5-1979 [Publicaţie]
6. Babeș, Mircea, Les fouilles archaelogiques en Roumanie (1970), Dacia. Revue d'archéologie et d'histoire ancienne, XV, Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, 359-393, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=108122-les-fouilles-archeologiques-en-roumanie-1970--dacia-revue-d-archeologie-et-d-histoire-ancienne-institutul-de-arheologie-vasile-parvan--15-1971 [Publicaţie]
 
Fotografii sit