Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN155252.06
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010TM-I-s-A-06050
NumeFortificaţiile Cetăţii Timişoara - Centrul istoric (Cartier Cetate)
JudețTimiş
Unitate administrativăMunicipiul Timişoara
LocalitateTimişoara
AdresaCalea Aradului 1, Brediceanu nr. 10, Lucian Blaga
PunctCentrul istoric
ReperParcul Botanic, Piaţa Unirii
Categoriefortificaţie
Tipfortificaţie
Stare de conservareprecară / 03.02.2012
Data ultimei modificări a fişei3.2.2017
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Fortificaţie  Epoca medievală târzie (sec. XVIII) neprecizată La 25 aprilie 1723 încep lucrările la această fortificaţie de tip "Vauban". Habsburgii sunt cei care demarează acest proiect desfăşurat în două faze: 1757 şi 1765. Lucrările au fost coordonate de arhitectul Kaspar Dissel.

Cetatea Timişoarei este atestată documentar pentru prima dată în anul 1212 d.Chr. Sub denumirea castrum regium Themes. Este imposibil de precizat dacă cetatea era în acea vreme de pământ sau de piatră.
 
Construcţie  Epoca medievală (sec. XVIII)   Au fost descoperite canale de piatră şi cărămidă care făceau parte din sistemul de canalizare al cetăţii habsburgice.

Strada Lucian Blaga se situează în interiorul cetăţii medievale, precum şi în fortificaţia bastionară din secolul XVIII.
 
Locuire  Epoca medievală (sec. XVI - XVII)   Au fost dezvelite construcţii de lemn din perioada stăpânirii turceşti (1552-1716).  
Aşezare urbană  Epoca modernă (sec. XVIII-XIX)      
Locuire  Neolitic (cca. 3650-2900 Î. Hr.)      
Aşezare  Hallstat Basarabi    
Locuire  Epoca romană (sec. II - IV)   fragmentele ceramice descoperite în poziţie secundară (în complexe otomane târzii) cât şi în complexe arheologice clare (două locuinţe semiîngropate şi o fântână)  
Locuire  Epoca medievală (sec. XI - XV)   În timpul cercetării arheologice preventive au fost descoperite: o fântână (sec. XI-XII) şi o groapă cu funcţionalitate incertă (sec. XV).  
bastion  Epoca medievală austriacă Zona cercetată arheologic aparţinea Bastionului Carol al fortificaţiei austriece, care se situează în partea de nord a cetăţii. În perioada otomană amplasamentul şantierului de construcţii ICAM era un spaţiu civil, cu clădirile suburbiei Palanca Mare, care a fost locuită până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
Cea mai mare parte din materiale provin din suprafaţa 3, din cele patru complexe arheologice şi straturi antropice nederanjate, datate din secolele XVI-XVII. Materialele sunt: obiecte din ceramică, oase de animale (dar şi o claviculă umană), câteva obiecte de metal (cuie, întărituri călcâi încălţăminte, potcoave, fragmente de lamă de cuţit, cuţite, bile de plumb, nasture), din os (nasture) şi sticlă (frg. brăţară). Fragmentele de ceramică sunt numeroase şi reprezintă părţi din străchini, farfurii, ulcioare (Fig.5, 6), căni, cupe-bol şi capace, dar apar şi câteva bucăţi de porţelan. Unele fragmente ceramice au glazură pe interior, altele sunt din lut degresat cu mult petriş, mai apar fragmente din tigăi de lut şi ţesturi. La aceste obiecte se mai adaugă suporturi pentru lumânări, câteva bucăţi de pipe din lut şi cahle.
 
Biserică  Epocă medievală dezvoltată (sec. XVIII)   Colţul de sud-vest al bisericii iezuite a fost surprins pe partea sudică a casetei 2. Biserica avea un şanţ de fundaţie lat de cca. 0,5 m care tăia o structură zidită mai veche situată situată sub zidul de nord. Zidul nu a fost demontat.  
Geamie  Epoca medievală (sec. XVI) otomană Zidul geamiei are o lăţime de circa 0,65 m, fiind compus din materiale heterogene, de la piatră ecarisată, elemente arhitectonice gotice şi cărămidă subţire. Zidul nu mai era funcţional în momentul construirii bisericii iezuite (sec. XVIII), după cum o arată faptul că şanţul de fundaţie al bisericii taie o porţiune a zidului. Zidul din perioada otomană a fost fundat pe o structură lemnoasă, bătută în pământ, peste care au fost aşezate resturi de olane şi cărămizi sparte legate cu mortar.  
Apeduct  Epocă romană (sec. II-III d. Hr.) romană Sub zidul otoman contemporan geamiei a fost descoperit un strat de lut gri-gălbui cu incluziuni de cărbune, cu o grosime de între 0,5 şi 10 cm. Sub acest strat este un nivel de cărămizi aranjate orizontal, legate cu mortar, care protejează o conductă ceramică, care a mai fost cercetat şi în 2014, şi numit Apeductul 1. Lăţimea maximă pe care a fost surprins este de 70 cm., în partea sudică fiind tăiat de şanţul de fundaţie al bisericii iezuite.
Structura arsă 1 a apărut la 0,7 m sub baza Apeductului. Între nivelul Apeductului şi cel al structurii avem mai multe niveluri de depuneri care indică amenajări ale zonei. Structura era semiadâncită, cu o groapă de 0,3 cm şi cu stâlpi de susţinere bătuţi în exteriorul acesteia pe latura de nord. Structura este alcătuită din chirpici, lut roşiatic şi cărbune. Structura a fost afectată de un incendiu puternic care a dus la prăbuşirea acesteia.

Sub zidul otoman contemporan geamiei a fost descoperit un strat de lut gri-gălbui cu incluziuni de cărbune, cu o grosime de între 0,5 şi 10 cm. Sub acest strat este un nivel de cărămizi aranjate orizontal, legate cu mortar, care protejează o conductă ceramică, care a mai fost cercetat şi în 2014, şi numit Apeductul 1. Lăţimea maximă pe care a fost surprins este de 70 cm., în partea sudică fiind tăiat de şanţul de fundaţie al bisericii iezuite.
Structura arsă 1 a apărut la 0,7 m sub baza Apeductului. Între nivelul Apeductului şi cel al structurii avem mai multe niveluri de depuneri care indică amenajări ale zonei. Structura era semiadâncită, cu o groapă de 0,3 cm şi cu stâlpi de susţinere bătuţi în exteriorul acesteia pe latura de nord. Structura este alcătuită din chirpici, lut roşiatic şi cărbune. Structura a fost afectată de un incendiu puternic care a dus la prăbuşirea acesteia.
 
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare preventivă 2015
Nume Prenume Rol
DRAȘOVEAN Florin 2
SUCIU Cosmin Ioan 2
GINDELE Robert 1
MARTA Liviu 1
Instituţia Rol
MJ Satu Mare 1
MB Timişoara 2
2. cercetare preventivă 2014
Nume Prenume Rol
HAMAT Ana-Cristina 2
FLUTUR Alexandru 1
TĂNASE Daniela 1
Instituţia Rol
Muzeul Banatului Timişoara 1
Muzeul Banatului Montan, Reşiţa 2
3. periegheză 2006
Nume Prenume Rol
COSMIN. Matei student
CÎNTAR Adrian

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol. III, București, 2004, p. 2219, poz. 4 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Buruleanu, Dan Nicolae; Medeleţ, Florin, Timişoara: povestea oraşelor sale, Timișoara, 2006, 20-23 [Publicaţie]
4. Măruia, L.; Micle, D.; Cîntar, A.; Ardelean, M.; Stavilă, A.; Bolcu, L.; Borlea, O., Horak, P.; Timoc, C.; Floca, C.; Vidra, L., ArheoGIS. Baza de date a siturilor arheologice cuprinse în Lista Monumentelor Istorice a judeţului Timiş. Rezultatele cercetărilor de teren, BioFlux, Cluj - Napoca, 2011 [Publicaţie]
5. Capotescu, Valentin, Arhitectura militară bastionară din România. Cetatea Timişoarei, Timișoara, 2008 [Publicaţie]
6. Harta topografică a României, scara 1:25.000 [Referinţă cartografică]
7. Luca, Sabin Adrian, Descoperire arheologice din Banatul Românesc, Sibiu, 2006, 252 [Publicaţie]
8. Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniu, 2015, 248 - 249, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5407&d=Timisoara-str-Lucian-Blaga-2014 ; http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5410&d=Timisoara-Punct-Piata-Timisoara-700-City-Business-Center-cladirea-E-2014 [Publicaţie]
9. Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniu, 2015, 250-251, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5406&d=Timisoara-Piata-Unirii-2014 [Publicaţie]
10. Gindele, Robert, 113. mun. Timișoara, jud. Timiș, Punct: Str. Oituz nr. 4. "Institutului de Cercetări Avansate de Mediu" (ICAM). Universitatea de Vest din Timişoara, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 210-211, Timisoara_2015_icam_fig_1, Timisoara_2015_icam_fig_2, Timisoara_2015_icam_fig_3, Timisoara_2015_icam_fig_4, Timisoara_2015_icam_fig_5, Timisoara_2015_icam_fig_6, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5573&d=Timisoara-Str-Oituz-nr-4-Institutului-de-Cercetari-Avansate-de-Mediu-ICAM-2015 [Publicaţie]
11. Drașovean, Florin, 114. mun. Timișoara, Piața Sf. Gheorghe, Punct: Cetatea Timișoarei, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5570&d=Timisoara-Cetatea-Timisoarei-2015 [Publicaţie]