Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Imagine preluată din Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2004. Raportul nr. 1
Informaţii despre SIT Fişa completă sitului     Localizează pe harta României *
Cod RAN60892.08
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010CT-I-s-A-02567
NumeSitul arheologic de la Adamclisi - Cetate Tropaeum Traiani
JudețConstanţa
Unitate administrativăAdamclisi
LocalitateAdamclisi
PunctCetate
ReperCetatea se află la 400 m N de Valea Urluia.
Forma de reliefpodiş
Categorielocuire
Tipaşezare fortificată
DescriereÎn inscripţiile din a doua jumătate a secolului al II-lea p. Chr. Cetatea Tropaeum Traiani apare cu titlul de "municipium", ceea ce înseamnă că avea un statut important, iar locuitorii săi se bucurau de dreptul de cetăţenie romană. Pe la mijlocul secolului al III-lea p. Chr., în calea prosperităţii şi dezvoltării continue a oraşului se abate o mare calamitate, care îl va distruge din temelie şi îl va face aproape inexistent pentru o lungă perioadă de vreme. Este vorba de seria de invazii de peste Dunăre care, începând cu anul 248 p. Chr., timp de mai mult de o jumătate de secol, cu mici întreruperi, transformă Dobrogea într-un teatru de atacuri şi cotropiri.
Există totuşi mărturii din jurul anului 300 p. Chr., care dovedesc că cetatea Tropaeum îşi continuă viaţa. La începutul secolului al IV-lea p. Chr., în cadrul măsurilor pe care le iau împăraţii Constantin cel Mare şi Licinius (308-324 p. Chr.) pentru întărirea provinciilor mărginaşe ale imperiului, oraşul Tropaeum este reconstruit în întregime, datorită importanţei sale strategice de nod al drumurilor spre Balcani.
De jur împrejurul său se ridică din temelii zidul de incintă, care este întărit la colţuri cu turnuri puternice (vezi ansamblul zidului de incintă). La porţi şi în afara lor se sapă şanţuri şi valuri de apărare. Se captează apa din împrejurimi şi se aduce în oraş pe conducte noi. Se croiesc străzi largi, canalizate, şi se înalţă edificii publice cu caracter politico-administrativ şi religios. Opera de reconstrucţie a oraşului, încheiată în anul 316 p. Chr., este comemorată printr-o inscripţie pusă deasupra porţii de Est, care s-a păstrat în întregime.
Oraşul continuă să se înfrumuseţeze cu edificii noi şi să se dezvolte. Astfel, invazia hunilor, de la mijlocul secolului al V-lea p. Chr., este suportată fără mari pierderi. După această dată sunt totuşi refăcute o serie de edificii şi străzi, printre care şi strada principală, căreia i se adaugă un portic de-a lungul trotuarelor. În secolele V - VI p. Chr. populaţia oraşului creşte, astfel că în incinta lui locuiesc în primul rând funcţionarii din aparatul politic-administrativ, garnizoana şi clericii. Restul populaţiei, în număr mare în acest timp, locuia în aşezarea din preajma oraşului.
Începând cu Constantin cel Mare, creştinismul, religie ocrotită de stat alături de celelalte religii, se răspândeşte şi în oraşul reconstruit, unde în puţină vreme capătă o mare dezvoltare. În secolul V p. Chr., şi mai ales în secolul VI p. Chr., până la căderea oraşului, se ştie că funcţionau, aproape în acelaşi timp, patru bazilici creştine (vezi ansamblurile corespunzătoare), ceea ce numai pentru populaţia din interiorul cetăţii ar fi fost mult prea mult.
Numărul mare al acestor lăcaşuri de cult se explică prin aceea că erau folosite şi de numeroşii locuitori din afara zidurilor cetăţii. După această perioadă prosperă, la sfârşitul secolului al VI-lea p. Chr., apar pe teritoriul Dobrogei avarii, un nou val de migratori din nord, de origine altaică. În acest timp cetatea este distrusă. Rămas în ruină de la sfârşitul sec. VI p. Chr., oraşul de la Adamclisi cu toate distrugerile provocate ulterior, chiar până în pragul veacului nostru, de locuitorii care transformau aşezările antice în cariere de piatră, a păstrat destul de bine forma vechilor edificii, amintind de monumentalitatea pe care o avea odinioară, iar zidul înconjurător este ridicat încă mult peste nivelul solului. Tot ce se vede astăzi din oraşul de altădată (zidul de incintă, străzi, edificii etc.) a fost construit începând cu epoca lui Constantin cel Mare. Din perioada anterioară lui Constantin nu se cunoaşte însă aproape nici un edificiu deoarece, săpăturile de până acum au fost făcute numai în ultimele straturi de viaţă (secolele IV-VI p. Chr.), iar în momentul reconstrucţiei din timpul lui Constantin şi Licinius se presupune că terenul cu ruinele din urma atacului gotic a fost nivelat. Monumentele din această perioadă au fost refolosite în edificiile ulterioare, ca piatră de construcţie; în fundaţiile zidurilor de apărare şi în bazilici se găsesc elemente arhitectonice şi sculpturale lucrate în blocuri de piatră sau de marmură; plăcile mari cu inscripţii au servit la pavatul străzilor; fragmente de sarcofage de piatră au fost transformate în conducte pentru transportul apei.
ObservațiiIstoricul cercetărilor arheologice la cetatea Adamclisi

După terminarea cercetărilor la altar, monumentul triumfal şi tumulul funerar, în 1891 Grigore Tocilescu a început sub supravegherea sa directă lucrări la cetatea de la Adamclisi;. Cercetarea a fost efectuată, în fapt, de inginerul topograf P. Polonic, arhitecţii H. Jacobi, H. Brötz, G. von Cube şi inginerii J. Fakler, O. Richter şi E. Frollo. Însemnările de şantier făcute de aceşti colaboratori au rămas nepublicate la moartea subită a profesorului Tocilescu, care n-a reuşit să dea la tipar decât o parte din inscripţiile descoperite şi câteva consideraţii istorice.
Sub supravegherea lui Grigore Tocilescu s-au desfăşurat 12 campanii arheologice, majoritatea de câte circa trei luni fiecare, unele depăşind patru şi chiar cinci luni, în anii 1891-1893, 1895-1897, 1904-1909.
1. Prima campanie de săpături s-a desfăşurat între 1 iunie - 25 august 1891.
2. A doua campanie de sapaturi a durat de la 1 iunie pâna la 15 august 1892.
3. A treia campanie de săpături a fost efectuată sub supravegherea lui Pamfil Polonic, între 1 iunie - 31 august, cu 50 soldaţi, iar între 1-15 septembrie 1893 numai cu câţiva lucrători civili din sat.
4. A patra campanie de săpături s-a desfăşurat după întrerupere de un an, între 6 aprilie - 29 august 1895, cu 40 soldaţi şi câţiva lucrători civili, sub supravegherea arhitecţilor H . Jacobi din Kȍln şi J. Fakler din Bucureşti.
5. A cincea campanie de săpături a fost executata de aceiaşi arhitecţi, între 2 aprilie-15 august 1896, primele doua luni cu 30, iar apoi cu 50 de soldaţi.
6. A şasea campanie, condusa de arh. J. Fakler, ajutat de arh. O. Richter, discipol al lui G. Niemann din Viena, a durat cel mai mult 5 luni şi jumătate, prelungindu-se, cu o întrerupere de 42 zile, de la 28 aprilie până la 22 noiembrie 1897. În schimb, numărul lucrătorilor a fost mult mai redus: la început numai 10 zilieri civili, iar după aceea 15 soldaţi.
7. După o întrerupere de câţiva ani, săpăturile au fost reluate în anul 1904, sub conducerea tehnică a inginerului E. Frollo. (15 iunie- 16 august).
8. A opta campanie a durat de la 27 august până la 27 noiembrie 1905, la început cu câţiva lucrători civili şi apoi cu 20 de soldaţi. Diriginte al săpăturilor a fost inginerul B. Frollo, ajutat de V. Richter, custodele Muzeului din Adamclisi.
9. Despre a IX-a campanie se cunoaşte ca s-a efectuat între 5 mai - 13 iulie 1906, având ca. diriginte de săpături pe arhitectul Gustav von Cube din München.
10. Campania a zecea s-a desfăşurat între 21 august - 31 octombrie 1907, sub dirigenţia arh. V. Mironescu.
11. A unsprezecea campanie de săpături a durat de la 26 mai până la 26 august 1908, având ca diriginte pe arh. Heinrich Brötz din Wiesbaden.
12. A douăsprezecea şi ultima campanie de săpături, efectuată sub direcţia şi după indicaţiile lui Gr. Tocilescu, a fost începuta la 25 iulie 1909, încheindu-se, pe cât se pare, odată cu moartea prematura a marelui om de ştiinţă (18 septembrie 1909).
După moartea lui Grigore Tocilescu, săpăturile arheologice de la Adamclisi au fost continuate de George Murnu, succesorul sau la Direcţia Muzeului Naţional de Antichităţi. Ele n-au durat însă decât o singura campanie, de la începutul lunii august până în octombrie 1910, fiind efectuate cu lucrători civili din Adamclisi şi din satele învecinate, al căror număr n-a depăşit cifra de treizeci.
După o întrerupere de aproape un sfert de secol, explorarea ruinelor romane de la Adamclisi a fost reluata in anul 1933 de Paul Nicorescu, pe atunci profesor la Universitatea din Iaşi. Noile săpături îşi propuneau sa lămurească unele probleme esenţiale ale istoriei cetăţii Tropaeum şi monumentului triumfal, într-un moment în care datarea acestuia din urmă era pusă din nou în discuţie şi atribuită, pe baza unor observaţii de detalii arhitectonice şi de consideraţii stilistice, epocii lui Constantin cel Mare. Săpăturile au continuat în vreo zece campanii de câte aproximativ o luna, aproape în fiecare an, până în 1943 inclusiv.
Stare de conservarebună / 12.05.2020
Riscuri antropiceAfectare parţială: 2 / 12.05.2020; Vandalism: 2 / 12.05.2020
Data ultimei modificări a fişei9.7.2020
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Cetate  Epoca romano-bizantină (sec. I-VII p. Chr.) romano-bizantina    
aşezare  La Tène mijlociu (sec. IV-III a.Ch.) neprecizată    
Aşezare  Hallstatt neprecizată    
Zidul de incintă  Epoca romană (sec. II-sec. VII p. Chr)   Cele doua 22 de turnuri formează sistemul defensiv roman târziu al cetăţii. Dintre acestea, turnul T12 este un turn rectangular de mari dimensiuni, folosit şi ca depozit de provizii în faza târzie de locuire a cetăţii; turnurile 1-22, 6, 14-15 si 20 formează sistemul defensiv al căilor de acces în cetate (respectiv, 1-22 pentru poarta de est, 6 pentru poarta de nord, 14-15 pentru poarta de vest si 20 pentru poarta de sud).
Incinta cu planul dezvelit, considerată o construcţie a fundamentis, databilă în timpul lui Liciniu şi Constantin, pe baza inscripţiei găsite de Grigore Tocilescu la poarta de Est, s-a dovedit în urma săpăturilor a fi rezultatul unor lucrări de fortificaţie, desfăşurate succesiv pe parcursul a câtorva secole.
În cursul secolului al II-lea, la un moment despre care nu avem date absolute sa-l fixăm cu exactitate, s-a construit un zid de incintă al cărui traseu, în zona porţii de Est coincide cu cel al zidului Liciniu-Constantin. Cel mai devreme în a doua fază de funcţionare a incintei s-a construit un turn de poartă interior. Turnul a fost demantelat până la primul rând de parament cu prilejul construirii porţii constantiniene. Nivelul fundaţiei turnului corespunde celei de-a doua faze constructive, observată stratigrafic.
Zidul de incintă în forma în care a fost descoperit, are o fundaţie de 3,50 m lata şi adâncă de 0,90 m sub nivelul bernei. Fundaţia este formată din piatră de carieră legată cu mortar. Elevaţia este compusa din blocuri paralelipipedice ecarisate în exterior, şi emplecton în grosime variind între 1,50 - 2 m în funcţie de aceea a blocurilor de parament. Pe porţiunea dezvelită a zidului estic de incintă s-a observat folosirea a trei feluri diferite de piatră. Singurele blocuri care par a face parte din paramentul iniţial al zidului sunt tăiate într-un calcar cristalizat, dur, cu o structură omogenă. Aceste blocuri sunt legate cu un mortar obişnuit dintr-un amestec bogat în var şi nisip cu o granulaţie foarte măruntă, probabil spălat de impurităţi; în mortar se află rare urme de praf de cărămidă.
Două tipuri diferite de calcar cochilifer au fost folosite pentru tratamentul zidului de incintă şi a turnurilor TA şi T22. La turnul TA, construit din calcar cu urme rare de cochilii, s-a folosit un mortar bogat în var, cu nisip cernut, de dimensiuni mici cu rare urme de praf de cărămidă şi de cărbune. În interiorul cetăţii paramentul este realizat din blochete sumar cioplite.
Este cunoscut faptul că cetatea romano-bizantină s-a dezvoltat din nucleul roman timpuriu. Si la Adamclisi, la fel ca la Serdica şi Novae, în epoca în care nesiguranţa vieţii în satele neapărate creşte, incinta oraşului se lărgeşte primind între ziduri o populaţie mai numeroasă. Numai în această epocă frământată de după mijlocul secolului al III-lea se poate simţi nevoia
construirii incintei puternic aparate cu turnuri semicirculare ieşinde.
În ceea ce priveşte densitatea turnurilor, se constată frecvenţa lor deosebit de mare între colţul de N-V şi poarta de V, unde distanţa dintre ele variază între l8 - 25 m; situaţie motivată, desigur, prin faptul că pe această porţiune panta naturală este foarte puţin pronunţată, neconstituind un obstacol serios. Pe latura de N, distanta dintre turnuri este de 35 - 45 m, relativ egală cu cea dintre turnurile de pe partea de S a incintei. Atât între poarta de S şi cea de E, cât şi pe porţiunea de N a laturii de E, turnurile sunt la intervale foarte mari, peste 70 m.
Incinta, romano-bizantină, aşa cum reiese din datele arheologice obţinute pe parcursul timpului, a avut trei faze distincte de existenţă, marcate prin lucrări de reconstrucţie. La nivelul penultim constatat la Adamclisi odată cu incendierea cetăţii trebuie postulată şi distrugerea parţială a incintei, deoarece blocuri de parament cu bosaj caracteristic pentru faza ultimă de refacere a zidului s-au găsit în stratul gros de umplutura cu care s-a căpăcuit stratul de incendiu. Numai un studiu special va putea lamuri care sunt schimbările intervenite în forma sau funcţionalitatea incintei romano-bizantine în cursul acestor ultime secole de existenta. Se consideră că incinta şi-a păstrat într-o oarecare măsură caracterul defensiv până la abandonarea totală a oraşului de către populaţie, odată cu dispariţia de facto a puterii bizantine din Dobrogea.

Sursă descriere: Alexandru Barnea et al., Tropaeum Traiani I. Cetatea., Bucureşti: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1979.
 
Basilica  Epoca romano-bizantină (sec. IV-VI) romano-bizantina Bazilica simplă este aşezată la nordul străzii principale, în apropiere de poarta de răsărit a oraşului. Nu are criptă, lucru obişnuit pentru bazilicile din secolul al IV-lea (de când probabil datează). Are absida mică puţin ieşită din linia zidului. Interiorul este împărţit în trei nave, prin două ziduri groase pe care s-au mai găsit baze de coloane. Din ziduri n-au rămas decât fundaţiile şi puţine resturi deasupra lor. Totul e lucrat în blocuri de piatră nefasonată sau cu o singură faţă fasonată.

Materialul arheologic rezultat în urma cercetării din campania 2014 este reprezentat de: ceramică, oase animale, fragmente de sticlă şi obiecte de metal şi o monedă.
CT-I-m-A-02567.01 
Basilica  Epoca romano-bizantină (sec. IV-VI p. Chr.) romano-bizantina Basilica de marmură este aşezată în partea de nord-vest a oraşului, în dreptul turnului patrulater. I se spune basilica de marmură după materialul întrebuinţat pentru înfrumuseţarea ei la reconstrucţia din timpul lui Iustinian. Este împărţită în trei nave, prin două rânduri de coloane; nu are criptă. Prin cercetările făcute s-au constatat patru faze de construcţie: prima la mijlocul secolului al IV-lea p. Chr., a doua la începutul secolului al V-lea p. Chr., a treia sub Iustinian, când, fiind transformată în biserică episcopală, i se adaugă un baptisterium şi este placată cu marmură ; a patra refacere, datată la sfârşitul secolului al VI-lea p. Chr., n-a fost isprăvită din cauza distrugerii oraşului. S-au găsit capiteluri neterminate, care dovedesc întreruperea bruscă a vieţii oraşului într-un moment când viaţa pulsa aici din plin. În exteriorul acestei basilici, pe latura sa de nord, se păstrează un pavaj lat, făcut din lespezi mari de piatră. Lângă intrarea în basilică se păstrează ruinele palatului episcopal, cu curtea lui interioară cu coloane, de la care se mai văd bazele. În jurul curţii erau locuinţele, cu încăperi mici. Alături de palatul episcopal, baptisteriul îşi mai păstrează zidurile cu o înălţime de peste un metru. El este împărţit în trei nave transversale, fiecare compartiment având partea de răsărit terminată prin absidă.

Basilica are coordonatele geografice: N 44,5,34, 3, E 27, 56, 33
 
Basilica  Epoca romano-bizantină (sec. IV-VI p. Chr.) romano-bizantina Basilica cisternă, aşezată la sud de strada principală, în apropierea porţii de vest, a fost ridicată pe ruinele unei cisterne romane mai vechi, care servea la depozitarea apei. Cisterna era formată din patru încăperi alăturate; una din mijloc - lungă de 20 m - forma bazinul principal.
Zidurile sale, care se mai păstrează astăzi pe o înălţime de aproape 3 m, sunt construite din piatră, alternând din distanţă în distanţă cu rânduri de cărămidă. Mortarul folosit în zidărie este făcut din var gras, nisip şi adaos de cărămidă pisată. În unele locuri s-au mai păstrat bucăţi din tencuială, făcută numai din var şi mult praf de cărămidă, o tencuială specială, care nu permitea infiltrarea apei.
Pardoseala cisternei, groasă de peste 2 m, era făcută din straturi de zidărie şi din blocuri legate cu mortar, alternând cu straturi de zidărie din cărămidă. O astfel de pardoseală rezista presiunii apei din bazin şi preîntâmpina infiltraţiile. Acoperişul era probabil boltit. În cisternă se depozita apă potabilă, necesară locuitorilor mai ales în timpul vreunui asediu, când se tăiau conductele extramurane.
Cisterna, datând dinaintea restaurării din 316 p. Chr., a fost distrusă în timpul atacurilor gotice. Mai târziu, în secolul al IV-lea p. Chr., s-a construit peste această cisternă o basilică creştină cu criptă, refăcută apoi în secolul al V-lea p. Chr.. Din basilică se mai păstrează cripta şi absida, care taie zidurile cisternei. În criptă, cu absida mică arcuită, şi lucrată din blocuri fasonate, se cobora, de la nivelul basilicii, pe o scară de piatră. În jurul basilicii, în partea de răsărit şi de apus, se mai păstrează o parte din pavajul curţii dimprejur.

Basilica are coordonatele geografice: N 44,5,30,5, E 27, 56, 33
 
Basilica  Epoca romano-bizantină (sec. VI p. Chr.) romano-bizantina Basilica bizantină (numită şi "basilica cu dublu transept") este aşezată la sud de strada principală, în apropierea porţii de est. Aceasta are formă de cruce şi este împărţită în trei nave. Transeptul, adică partea transversală a formei de cruce, conţine în interiorul său un al doilea transept, constituind altarul. Sub acest altar se află cripta la care se cobora de la nivelul basilicii pe o scară cu opt trepte. Cripta, deşi de dimensiuni reduse, păstrează forma de cruce pe care o are şi basilica, iar pe două laturi are nişe mici, cu partea superioară în arce lucrate din cărămizi subţiri. Pe zidurile criptei se mai păstrează şi azi tencuiala fin netezită şi cu urme de vopsea albă.
Basilica D, cu transept, a fost construită pe locul unui mare edificiu ce beneficia de încalzire prin pile de hypocaust, identificate de altfel în cursul cercetării. O parte a acestui edificiu (mai ales pe latura de sud) a fost refolosită de basilica paleocrestina. Basilica a avut cel puţin trei faze de construcţie, din care prima a reprezentat o încercare nereuşită şi mai apoi abandonată de ridicare a unei prime basilici. Ultimul nivel de călcare al acesteia nu se mai păstrează în situ decât sporadic, dar se citeşte pe unele din elementele constructive rămase pe loc şi prin racordarea stratigrafică la descoperirile de la est şi sud de basilică, în interior şi anexe. Basilica a funcţionat ca atare până în secolul al VI-lea p. Chr. (probabil până la jumătatea secolului), după care a fost dezafectată (în atrium a fost descoperit urmele unui cuptor, în vreme ce părti din masa de altar au fost refolosite în zidăria locuinţelor aflate în vecinătatea basilicii, la sud).

Basilica are coordonatele geografice: N 44,5,30,5, E 27, 56, 33
 
basilică civilă  Epoca romană (sec. IV - VI p. Chr.) romano-bizantina Basilica Forensis, făcând parte probabil din Forumul oraşului, este aşezată la sud de strada principală. Intrarea se făcea printr-o poartă pe latura de nord dinspre Via Principalis şi prin altă poartă dinspre Via Forensis. Este cel mai vechi edificiu descoperit până acum în Civitas Tropaeensium. Datează din epoca lui Constantin şi Licinius sau, mai probabil, reprezintă o clădire mai veche, refăcută. Era locul în care se desfăşura întreaga activitate publică şi administrativă a oraşului, unde se făceau tranzacţiile comerciale şi unde se judecau procesele. N-a avut caracter religios. Basilica Forensis este un edificiu de mari proporţii (lung de 56 m, lat de 24 m), despărţit în trei nave, prin două rânduri de coloane, câte 18 pe fiecare rând. Bazele de coloană, aşezate pe socluri mari de piatră, se mai păstrează încă pe locul lor. Zidurile groase de peste 1 m au în exterior contraforturi. La una din reparaţii, contraforturile au fost prelungite şi folosite ca pereţi laterali despărţitori, pentru prăvăliile negustorilor. Aci s-au găsit îngropate chiupuri, în care se depozitau mărfurile.
Această basilică este cel mai impunător edificiu din oraş. În interiorul şi în jurul său a pulsat timp de secole o viaţă intensă. În timpul ultimei distrugeri a fost teatrul unor lupte crâncene, după cum dovedesc craniile omeneşti sparte, oasele de vite şi frânturile de arme care au fost găsite pe pavajul său.
 
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare sisteatică 2016
Nume Prenume Rol
BARNEA Alexandru responsabil șantier
ALEXANDRU N. membru in colectivul de cercetare
ALEXIU Al. membru in colectivul de cercetare
CĂPIȚĂ Carol membru in colectivul de cercetare
CONSTANTIN R. membru in colectivul de cercetare
IONESCU M. S. membru in colectivul de cercetare
PANAITE Adriana membru in colectivul de cercetare
TALMAȚCHI Gabriel membru in colectivul de cercetare
BOGDAN-CĂTĂNICIU I. membru in colectivul de cercetare
DOLEA A. membru in colectivul de cercetare
DRĂGHICI F. membru in colectivul de cercetare
LUNGU L. membru in colectivul de cercetare
CÂRSTOIU M. M. membru in colectivul de cercetare
ȘOVA G. membru in colectivul de cercetare
PAPUC Gheorghe membru in colectivul de cercetare
PARASCHIV-GRIGORE E. membru in colectivul de cercetare
PARASCHIV-GRIGORE I. membru in colectivul de cercetare
STREINU Marius membru in colectivul de cercetare
STREINU Alina membru in colectivul de cercetare
Instituţia Rol
Institutul de arheologie Vasile Pârvan 1
MNIAC Constanta 1
INP 1
MM Bucureşti 1
Österreichische Akademie der Wissenschaften 1
MNIR 2
UB Facultatea de Istorie 2
2. cercetare sistematică 2015 2015
Nume Prenume Rol
TALMAȚCHI Gabriel 2
ȘOVA Constantin 2
BARNEA Alexandru 1
PANAITE Adriana 1
Instituţia Rol
IAB 1
MINAC 2
3. cercetare sistematică 2014
Nume Prenume Rol
IONESCU Mihai Severus 2
IONESCU Adrian Nicolae 1
CARAMELEA Andrei Silviu 1
STAN Bogdan George 1
OPROIU Andrei Adrian 1
Instituţia Rol
U Bucureşti 1
Baza 90 Transport Aerian Otopeni 2
4. cercetare sistematică 2014 Sector B
Nume Prenume Rol
BARNEA Alexandru 1
PANAITE Adriana 1
SCURTU Florin 1
MUȘAT Alina 1
Instituţia Rol
IAB 1
5. cercetare sistematică 2014 Sector A, la nord de Basilica A
Nume Prenume Rol
BARNEA Alexandru 1
PANAITE Adriana 1
Instituţia Rol
IAB 1
U Bucureşti 2
6. cercetare sistematică 2013
Nume Prenume Rol
GHEMUȚ Florentina voluntar
DIACONU Alexandru voluntar
VOICU Alexandru voluntar
STOICA Lorena voluntar
PALAȘCĂ Andreea voluntar
SIMION Cristian voluntar
SPIRIDON Cosmina voluntar
MILITARU Iulian voluntar
CIOBOTARU Alina student
RADU Văcălie student
CONSTANTIN Cătălin student
BIVOLARU Alexandra student
VRAPCIU Vlad student
MUNTEANU Bogdan Claudiu student
NEACȘU Veronica student
STANCIU Ionuț student
UNGUREANU Ana Maria student
COSTACHE Andrei student
IONESCU Adrian student
BARNEA Alexandru responsabil științific
BUDA Maria masterand
Instituţia Rol
Institutul de Arheologie Vasile Pârvan 1
Universitatea București. Facultatea de Istorie 10
7. cercetări geofizice 2013 Sector B - Verifi carea arheologică a unor zone anomale geofi zice
Nume Prenume Rol
FLORIN Scurtu responsabil științific
ALEXANDRU Barnea responsabil științific
EUGEN Marius membru
PARASCHIV Grigore membru
FLORIN Scurtu membru
Instituţia Rol
GEI PROSECO București 1
Universitatea București 1
8. cercetare sistematică 2013 Sector C: Obiectivul cercetării: identifi carea modalităților de alimentare cu apa a cisternei orașului Tropaeum Traiani
Nume Prenume Rol
BARNEA Alexandru responsabil științific
ALEXIU Alexandru membru
NICOLAE Alexandru membru
CĂPIȚĂ Carol membru
CONSTANTIN Robert membru
Instituţia Rol
Universitatea București 3
9. cercetare sistematică 2013 Sector A - Străzile ABV IV, AV 2' şi AV 3
Nume Prenume Rol
MUNTEANU Bogdan student
BIVOLARU Alexandra student
CONSTANTIN Cătălin student
BARNEA Aleandru responsabil științific
IONESCU Mihai Severus responsabil sector
Instituţia Rol
Baza 90 Aeriană, Otopeni 1
FIB 4
10. cercetare sistematică 2012
Nume Prenume Rol
BARNEA Alexandru responsabil științific
PANAITE Adriana responsabil sector
Instituţia Rol
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", București 1
Universitatea București-Facultatea de Istorie 1
11. cercetare sistematică 2011
Nume Prenume Rol
DOLEA Alexandra student
MUȘAT Alina student
PLEDERER Răzvan student
IONESCU Nicolae Alexandru student
ZAVALAȘ Teodor student
BARNEA Alexandru responsabil științific
PANAITE Adriana responsabil sector
IONESCU Mihai Severus membru colectiv
DRĂGHICI Filica membru colectiv
CĂPIȚĂ Carol membru colectiv
ALEXIU Alexandru membru colectiv
BALINT Alexandru membru colectiv
NEAGOE Laurențiu membru colectiv
STREINU Marius membru colectiv
TALMAȚCHI Gabriel membru colectiv
ȘOVA Constantin membru colectiv
Instituţia Rol
IAB 1
BCU 10
MINAC 2
12. cercetare sistematică 2010
Nume Prenume Rol
ADRIANA Panaite 7
SCURTU Florin 6
LUNGU Liviu 5
TALMAȚCHI Gabriel 5
BODOLOLICĂ Vitalie 5
CĂPIȚĂ Carol 4
BARNEA Alexandru 4
SEVERUS Ionescu-Mihai 3
DRĂGHICI Filica 2
NICOLAE Alexandru 1
ALEXIU Alexandru 1
CONSTANTIN Robert 1
Instituţia Rol
Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia 1
Biblioteca Centrală Universitară, Bucureşti 2
Baza 90 Transport Aerian Otopeni 3
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie 4
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa 5
SC GEI PROSECO SRL, Bucureşti 6
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti 7
13. cercetare sistematică
Nume Prenume Rol
CAPITA Carol 9
CONSTANTIN Robert 8
BOGDAN CATANICIU Ioana 7
TALMATCHI Gabriel 6
PAPUC Gheorghe 5
IONESCU Mihai Severus 4
IONESCU Mihai 3
OLARIU Cristian Ionel 2
PANAITE Adriana 10
BARNEA Alexandru 1
Instituţia Rol
Universitatea Bucuresti 1
MINAC 2
IAIA Cluj 3
IAB 4
MA Callatis 5

Bibliografie
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, 936, 41 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
2. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2004, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2005, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2143 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 1995, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1996, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=222 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 1996, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1997, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=396 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
6. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 1997, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1998, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=473 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
7. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 1998, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1999, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1567 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
8. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 1999, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2000, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=889 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
9. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 1999, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2000, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=888 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
10. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1145 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
11. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1147 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
12. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1146 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
13. Scurtu, Florin, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1221 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
14. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1219 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
15. Cătăniciu, Ioana Bogdan, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1220 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
16. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1858 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
17. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2145 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
18. Scurtu, Florin, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2144 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
19. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2004, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2005, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3025 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
20. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3278 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
21. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3277 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
22. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3279 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
23. Papuc, Gheorghe, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3280 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
24. Ellis, Linda, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3285 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
25. Scurtu, Florin, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3287 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
26. Olariu, Cristian, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3281 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
27. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3557 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
28. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3559 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
29. Papuc, Gheorghe, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3561 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
30. Scurtu, Florin, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3564 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
31. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3556 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
32. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3812 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
33. Tusa, Sebastiano, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4026 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
34. Ionescu, Mihai Severus, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3811 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
35. Scurtu, Florin, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4025 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
36. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4023 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
37. Cătăniciu, Ioana Bogdan, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4022 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
38. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4024 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
39. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3560 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
40. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2008, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2009, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4203 [Publicaţie]
41. Olariu, Cristian, Tropaeum Traiani: The Basilica D Sector (with transept) and the Surrounding Area (Archaeological Researches, 2000-2006), Nis and Byzantium. Seventh Symposium, VII, Nis, 2009, 163-177, http://www.ni.rs/byzantium/doc/zbornik7/PDF-VII/14%20Cristian%20Olariu.pdf [Publicaţie]
42. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2008, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, 2009, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4263 [Publicaţie]
43. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2008, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, 2009, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4204 [Publicaţie]
44. Barnea, Alexandru, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 1983 - 1992, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 1993, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=686 [Publicaţie]
45. Barnea, Alexandru, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 1994, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 1995, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1 [Publicaţie]
46. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 1999, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 2000, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=871 [Publicaţie]
47. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 1999, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 2000, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=873 [Publicaţie]
48. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 1999, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 2000, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=873 [Publicaţie]
49. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3278 [Publicaţie]
50. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3282 [Publicaţie]
51. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3283 [Publicaţie]
52. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3284 [Publicaţie]
53. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3286 [Publicaţie]
54. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3563 [Publicaţie]
55. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3558 [Publicaţie]
56. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4265 [Publicaţie]
57. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4273 [Publicaţie]
58. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4272 [Publicaţie]
59. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4271 [Publicaţie]
60. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4268 [Publicaţie]
61. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4270 [Publicaţie]
62. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4269 [Publicaţie]
63. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4266 [Publicaţie]
64. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4264 [Publicaţie]
65. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4267 [Publicaţie]
66. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2010, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, 2011, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4500 [Publicaţie]
67. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2010, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, 2011, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4496 [Publicaţie]
68. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2010, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, 2011, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4497 [Publicaţie]
69. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2010, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, 2011, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4498 [Publicaţie]
70. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2010, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, 2011, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4499 [Publicaţie]
71. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3565 [Publicaţie]
72. Ionescu, Mihai Severus, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 17, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5391&d=Adamclisi-Constanta-2014 [Publicaţie]
73. Panaite, Adriana; Muşat Streinu, Alina, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 17-19, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5281&d=Adamclisi-Constanta-Cetate-2014 [Publicaţie]
74. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 19-20, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5282&d=Adamclisi-Constanta-Cetate-2014 [Publicaţie]
75. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 20, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5283&d=Adamclisi-Constanta-Cetate-2014 [Publicaţie]
76. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2015, 17, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5471&d=Adamclisi-Constanta-N-de-Baslica-A-2015 [Publicaţie]
77. Talmațchi, Cristina, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2015, 17, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5472&d=Adamclisi-Constanta-Cetate-2015 [Publicaţie]
78. Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2018, Institutul Național al patrimoniului în Parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019
79. Panaite, Adriana; Vîlcu, Aurel, Roman and Byzantine Coins Discovered at Tropaeum Traiani in Sector A, Between the Years 2005-2016, Materiale și Cercetări Arheologice, XV, 2019, 157-169 [Publicaţie]
80. Dumitrș, Delia Georgeta et al,, Preliminary mineralogical and paleoenvironmental study of thecdiatomites from Adamclisi, South Dobrogea, Romania, Geophysical Research Abstracts. Volume 19, 2017 [Publicaţie]
81. Panaite, Adriana, Roman roads identifed on aerial and satellite images within the territory of the city of Tropaeum Traiani (Moesia Inferior), Dacia, LX, 2016, 201-356, http://www.daciajournal.ro/sumare/sumar60.htm [Publicaţie]
82. Nedelcu, Silviu-Constantin, Sfinții mucenici militari de la Tropaeum Traiani (loc. Adamclisi, jud. Constanța), Războiul, arta zeilor și a eroilor. Lucrările colocviului internațional Receptarea antichității greco-latine în culturile Europene. Ediția a VIII-la. Craiova. 26 mai 2016, Editura Universitaria, Craiova, 2016, 237-250 [Publicaţie]
83. Panaite, Adriana, Tropaeum Traiani. From civitas to municipium. A hypothesis, MOESICA ET CHRISTIANA. Studies in Honour of Professor Alexandru Barnea, Editura Istros, Brăila, 2016, 163-172 [Publicaţie]
84. Barnea, Alexandru; Barnea, Ion (coordonatori), Tropaeum Traiani I. Cetatea, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1979, https://biblioteca-digitala.ro/?pub=1011-tropaeum-traiani-institutul-de-arheologie-bucuresti [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
85. Barbu, Vasile, Adamclisi, Meridiane, 1964 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
 

Informaţii despre imagine
Datare2004
Publicată înCronica Cercetarilor Arheologice din România, Campania 2004
Raportul nr. 1