Ministerul Culturii Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)

Imagine preluată din Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2011. Raportul nr. 118

Informaţii despre SIT Fişa completă sitului     Localizează pe harta României * Cod RAN 75105.02 Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) GL-I-s-B-02970 Nume Situl arheologic de la Galaţi - Cartierul Dunărea/ CătGalaţiuşa Județ Galaţi Unitate administrativă Municipiul Galaţi Localitate Galaţi Punct Cartierul Dunărea (Cătuşa) Reper Situl se află în cartierul Dunărea, zona de vest, la E de şoseaua Galaţi-Brăila, la 1,5Km E de castellum roman de la Barboşi, la N de Siret, la V de Dunăre. Utilizare teren locuire Categorie descoperire funerară şi fortificaţie Tip necropolă şi castellum Observații În ultimele trei decenii o parte din acest areal a devenit carieră pentru excavarea lutului folosit la diverse construcţii, fapt care a modificat în mod sensibil relieful. În ultimii 15 ani zona a fost suprapusă de numeroase grădini de zarzavaturi, incluzând în cele mai multe cazuri şi anexe gospodăreşti, care au schimbat definitiv peisajul sitului. Vizibilitatea şi accesul în anumite porţiuni ale rezervaţiei au fost practic blocat. Nivelările repetate, pe porţiuni restrânse ca suprafaţă, datorate acestor activităţi au dus la distrugeri imense ale reliefului antropic, astfel, spre exemplu, urmele tumulilor nu mai pot fi sesizate, deşi parte dintre aceştia au fost consemnaţi cu înalţimi de până la 7 m. Data descoperirii 1980 Stare de conservare precară / 19.08.2019 Riscuri antropice Demolare: 4 / 19.08.2019; Afectare parţială: 4 / 19.08.2019; Vandalism: 1 / 19.08.2019; Agricultură intensivă: 4 / 19.08.2019 Data ultimei modificări a fişei 26.11.2019   Descoperiri în cadrul sitului: Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI mormânt de incineraţie  Epoca romană (secolele II-III) romană Dimensiuni׃ 2 x 1,20, groapa propriu-zisă 1,70 x 0,60 m; adâncimea gropii Orientare׃ N - S. Inventar׃ căniţă şi urcior (fragmente partea superioară). Groapă de formă rectangulară cu colţurile rotunjite. Groapa este înroşită în urma arderii (purificării). Are o treaptă la mijloc. Marginile gropii sunt arse până la solidificare în interiorul treptei.   mormânt de incineraţie  Epoca romană (secolele II-III) romană Groapă de formă rectangulară cu colţurile rotunjite, dimensiuni׃ 1,90 x 0,80. - groapă înroşită în urma arderii (purificării) Orientare׃ E - V. Inventar׃ Oase calcinate.   mormânt de inhumaţie  Epoca romană (secolele II-III) romană Groapă de formă rectangulară, dimensiuni׃ 1,90 x 0,60 m. Adâncime 1 m Orientare׃ SV - NE. Inventar: inel de argint cu gemă din jaspis galben cu reprezentarea unei acvile cu o cunună de lauri în cioc, cuie. Schelet: tânăr de aprox. 10-12 ani.   Mormânt de inhumaţie  Epoca romană (secolele II-III) romană Mormânt de inhumaţie cuprinzând scheletul răvăşit al unui sugar. Groapă de formă rectangulară, dimensiuni׃ 2 x 1,20. Orientare E - V. Inventar: căniţă - pe fundul gropii h=1 m. în colţul sud-vestic, în partea superioară - ţinte de fier arse.   mormânt de incineraţie  Epoca romană (secolele II-III) romană Mormânt de incineraţie parţial distrus. Marginile gropii sunt parţial solidificate în urma arderii. Groapă de formă rectangulară cu colţurile rotunjite, dimensiuni parţiale 1,60 x 0.65 m.   Mormânt de incineraţie  Epoca romană (secolele II-III) romană Mormânt de incineraţie distrus integral. Inventar: numeroase fragmentele provenind dintr-un urcior .   Mormânt de incineraţie  Epoca romană (secolele II-III) romană Mormânt de incineraţie distrus în mare parte. S-a păstrat în proporţie de 1/8. Groapa a fost înroşită în urma arderii (purificării).   Castellum  Epoca romană (sec. II) romană Şanţul de apărare de pe latura vestică a început să se contureze începând cu adâncimea de 1,10 m. Deschiderea maximă este de aproximativ 9,5 metri. Escarpele şanţului au pante inegale. Partea inferioară este alveolată.Adâncimea de la nivelul de călcare antic este de 3,20 m.Şanţul de apărare de pe latura nordică (FOSSA 2) A fost surprinsă oblic în secţiunea S 5, între metri 32 - 42. A început să se contureze începând cu adâncimea de aproximativ 1 m. Deschiderea maximă a şanţului este de aproximativ 10 metri. Adâncimea de la nivelul de călcarea antic 3, 10. Escarpele au pantele inegale, cea estică fiind mai lină. Şanţul de apărare de pe latura sudică (FOSSA 3) Partea sa superioară a fost distrusă în urma terasărilor efectuate în urmă cu mai mult de două decenii. A început să se contureze începând cu adâncimea de aproximativ 1 m de la actualul nivel considerat glie. Terasarea în această porţiune a fost realizată până la o adâncime de circa 1,50-1,70 m. Deschiderea maximă identificată a şanţului este de 4 metri. Adâncimea de la nivelul de călcarea modern este de aprox. 2 m. Escarpele au un aspect uşor neregulat. Partea inferioară a şanţului are un aspect trapezoidal provenit probabil de la amenajarea acestuia în scopul scurgerii apei. Baza mică a trapezului, respectiv fundul şanţului are lăţimea de 40 cm., respectiv două lăţimi de cazma. Escarpa sudică are o pantă mai accentuată decât cea opusă. Şanţul de apărare de pe latura estică (FOSSA 4) a început să se contureze începând cu adâncimea de 0, 40 m. Adâncimea până la care a fost surprinsă fossa, începând cu nivelul de călcare antic, este de 1,80 m. Deschiderea maximă păstrată este de 3,40 metri. Escarpele şanţului au o pantă uşor diferită. În partea inferioară şanţul nu a avut un ic, el terminându-se uşor alveolat. Pe escarpa vestică, interioară, au putut fi sesizate pe profilul de nord două urme de pari de 10, respectiv 15 cm lungime şi apoximativ 5 cm grosime. Aceştia erau amplasaţi în treimea superioară a escarpei, unul fiind orientat orizontal, iar celălalt vertical. Zona a fost puternic afectată de lucrările de taluzare cauzate de amenajarea pantei sudice în scopul construirii şoselei de centură. Arealul amintit a fost intens terasat, astfel încât o porţiune din fortificaţie a fost complet distrusă, iar o altă porţiune a fost distrusă parţial (nivelul de călcare din interiorul fortificaţiei; au putut fi identificate porţiunile inferioare ale şanţurilor de apărare). Întreaga suprafaţă pe care a fost amplasată fortificaţia a fost profund afectată de o nivelare realizată cu un plug de mare adâncime, ale cărui urme au putut fi sesizate până la adâncimea de aproximativ 0,65-0,70 m . GL-I-m-B-02970.03  Fortificaţie de pământ  Epoca romană (sec. II-III)   Trei incinte fortificate pentru depozitele de amfore pentru ulei. GL-I-m-B-02970.01  Necropolă birituală  Epoca romană (sec. II-III)   Pe parcursul cercetărilor din 2011 au fost descoperite şapte morminte de inhumaţie într-o stare precară de conservare. Zona în care complexele funerare nu au fost afectate este limitată spre vest de marginea platoului, începând cu curba de nivel +33. Astfel, atât în marginea nordică a sitului (respective în capătul vestic al S 19, prin identificarea complexului M 5), cât mai ales în partea sud-vestică a platoului, unde au fost identificate şapte morminte aparţinând epocii romane: două morminte de incineraţie au fost distruse în urma excavărilor mecanice (M 6 şi M 7). De remarcat este inventarul unui mormânt de inhumaţie (M 6) constând dintr-o moned de tip Tetrassarion emis la Tyras în timpul lui Caracalla, un pandantiv format din mărgele din sticlă şi o lunulă din aur şi un oenochoe fragmentar. În dreptul punctului de control al circulaţiei pe şoseaua Galaţi - Brăila - Tecuci, au fost identificat un mormânt aparţinând necropolei de la Barboşi, ceea ce indică o distanţă de mai puţin de un kilometru între cele două necropole. GL-I-m-B-02970.02  Necropolă tumulară  Epoca bronzului         Cercetare:   Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii 1. diagnoză 2015 Nume Prenume Rol JUGĂNARU Gabriel 1 ADAMESCU Adrian 1 Instituţia Rol Muzeul de Istorie Galați 1 2. cercetare preventivă 2011 Cercetarea arheologică preventivă este determinată de intenția SC PIRAEUS LEASING ROMANIA IFN SA, în calitate de proprietar al terenului de a realiza investiția: "Construcția și dezvoltarea unui complex comercial în orașul Galați - Cartier Dunărea", solicitând în acest sens printr-un memorandum investițional eliberarea de sarcină arheologică a terenului. Nume Prenume Rol PARNIC Valentin Aurel 2 JUGĂNARU Gabriel 1 ADAMESCU Adrian Ionuț 1 TOPOLEANU Florin Instituţia Rol Muzeul de Istorie Galați 1 Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi 2 3. cercetare preventivă 2004 A fost continuată cercetarea unui castellum şi a şapte mormite (cinci de incineraţie şi două de inhumaţie) aparţinând epocii romane. Nume Prenume Rol PETCULESCU Liviu 1 ȚENTEA Ovidiu 1 CLEȘIU Sorin 1 Instituţia Rol Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti 1 Muzeul Județean Galați 2 4. cercetare de salvare Nume Prenume Rol BRUDIU Mihalache responsabil Instituţia Rol UDJ Galaţi 1 Bibliografie 1. Brudiu, Mihalache, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC-Instittutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, p. 128-129, nr. 81, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1955 [Publicaţie] (sursa fişei de sit) 2. Ţentea, Ovidiu, Galaţi, cart. Dunărea, 2004 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit) 3. Brudiu, Mihalache, Cronica cercetarilor arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culrurală, Bucureşti, 2004, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2228 [Publicaţie] (sursa fişei de sit) 4. Petculescu, Liviu, Cronica cercetarilor arheologice din România. Campania 2004, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2005, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3126 [Publicaţie] (sursa fişei de sit) 5. Liuşnea, Mihaela-Denisia, Cronica cercetarilor arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3660 [Publicaţie] (sursa fişei de sit) 6. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p. 1203, poz. 5-8 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit) 7. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit) 8. Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2011, Institutul National al Patrimoniului, Bucureşti, 2012, 216-219, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4835&d=Galati-Cartier-Dunarea-2011 9. Brudiu, M., Un cavou roman descoperit la Galaţi, SCIVA, 27.1, 1976, 85-96 [Publicaţie] 10. Brudiu, M., Săpăturile de salvare din castellum de pământ (sec. II - III, e.n.), Materiale şi Cercetări Arheologice 14, 1980, 314-320 [Publicaţie] 11. Brudiu, M., Un castellum roman descoperit la Galaţi şi semnificaţia lui, Danubius, 10, 1981, 59-72 [Publicaţie] 12. Brudiu, M., Drumul roman prin Moldova de Jos între intuiţie şi realităţile arheologice, Pontica, 31, 1998, 217-225 [Publicaţie] 13. Jugănaru, Gabriel; Adamescu, Adrian, Teritoriul administrativ al municipiului Galați, județul Galați. Raport de diagnostic arheologic - evaluare de teren, 2015 [Fişă de sit]   Informaţii despre imagine Datare 2011 Publicată în Cronica Cercetarilor Arheologice din România, Campania 2011 Raportul nr. 118