Română   English Ministry of Culture
National Archaeological Record of Romania (RAN)
Site Information Display on the map of Romania *
RAN Code116616.01
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010MS-I-s-A-15354
NameAşezarea şi castrul de la Călugăreni - Ţinutul Cetăţii (Cetatea Veche / Ovár)
CountyMureş
CommuneEremitu
City/Town/VillageCălugăreni
PlaceŢinutul Cetăţii (Vártartomny)
LandmarkAşezarea se află pe terenul cetăţii sau Cetatea Veche, la SV de sat, la stânga drumului judeţean Călugăreni - Dămieni.
Geomorphologydeal
Land utilityagricultură
Site Classlocuire civilă
Site Typeaşezare fortificată
DescriptionCastrul este amplasat pe terenul arabil din spatele caselor, şi parţial se extinde în grădinile de pe lângă case. Vicusul este amplasat de-a lungul drumului spre Dămieni,
de-o parte şi de alta, având o întindere destul de mare, materialul ceramic extinzîndu-se pe o suprafaţă de cca. 5 ha.
Date of discovery1961
Site Surface 2,25 ha
State of preservationbună / 08.01.2009
Ownershipstat
Last record update26.2.2016
 
Finds:
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Description/ Notes LMI Code
Castru  Epoca romană (sec. II - III d.Hr.) neprecizată Cunoscut de multă vreme în literatura de specialitate, castrul roman nu a fost cercetat metodic. În 1878 au fost efectuate sondaje în zona de nord a castrului. Sondajele efectuate în 1961 au urmărit stabilirea dimensiunilor exacte ale castrului, planul şi elementele de fortificaţie. Castrul are dimensiunile 162 x 140 m, măsurate la jumătatea lungimii curtinelor şi de la faţa exterioară a zidului de incintă. Suprafaţa este de cel puţin 2 1/4 ha. Ruinele praetoriului se află în centrul castrului, porta prateoria este pe latura estică, porta decumana pe latura scurtă, opusă, principalis dextra şi sinistra spre sud şi respectiv spre nord. Descoperirile de cărămizi ştampilate au confirmat staţionarea în acest castru a Coh I Alpinorum şi a unui detaşament al legiunii de la Apulum. S-au descoperit un altar dedicat de un collegium utricularium şi trei pietre funerare.  
Terme  Epoca romană neprecizată În anul 2014 au fost cercetate două suprafeţe: B2 şi B3.
B2 a apărut un fragment de podea (opus signinum) cu dimensiunile de 1,20 x 0,60 m, la adâncimea de 0,20 - 0,25 m, imediat sub stratul vegetal. Podeaua a fost amenajată pe un strat de umplutură din lut şi întărit în partea de sus cu un strat de piatră de râu. La nord este mărginită de un zid (opus incertum) din piatră de carieră (2 x 0,90 m), surprins puţin în colţul nord-estic al secţiunii. Acesta se intersectează perpendicular cu fundaţia unui alt zid, din piatră de râu fără material de legătură. Această fundaţie s-a păstrat pe o lungime de 3,20 m şi are o lăţime cuprinsă între 0,60 şi 0,80 m Alte două asemenea fundaţii din piatră de râu, din care se păstrează doar un singur rând de piatră se află unul în partea estică a secţiunii, la 0,90 m distanţă de primul, de care este despărţit printr-o amenajare artificială de lut, care a fost folosită ca margine de susţinere pentru ambele ziduri. Această fundaţie are orientarea nord-sud, cu o lungime de 2,80 m şi o lăţime de 1,40 m În partea sudică se uneşte perpendicular cu o altă fundaţie, păstrată la acelaşi nivel cu prima, cu lungimea de 4,60 m Înspre vest, acesta se termină în dreptul podelei mari (descoperită în B3). În mijlocul secţiunii, există un strat de demolare format din cărămizi mari, dispuse destul de compact pe o suprafaţă de 1,40 x 1,20 m, iar spre vest se continuă cu o lentilă mare de mortar într-o singură bucată. În colţul nord-vestic al secţiunii a apărut fundaţia din piatră de râu a unei abside, în care, pe alocuri se păstrează urmele de mortar, având deschiderea exterioară de 5,80 m şi lăţimea maximă de 1,50 m În interiorul arcului, absida prezintă o umplutură de lut, care a constituit platforma pentru nivelul de călcare, nivel demonstrat de fragmentele de opus signinum, păstrate numai în profilul nordic. Între pietrele de fundaţie a absidei şi lut se păstrează o lentilă groasă de arsură.
În colţul sud-estic al secţiunii (cu extindere în B3) a apărut un strat gros de arsură (0,10 - 0,20 m) peste o amenajare în trepte din lut. Pare a fi o zonă apropiată de praefurnium, pe aici fiind angrenat aerul cald şi cenuşa spre sistemul de hypocaust. Între absidă şi această zonă de arsură există un canal care intră în profilul vestic şi traversează secţiunea pe o lungime de 4 m. Canalul este săpat în trepte, iar în prima treaptă se păstrează 4 gropi de pari, dispuse la distanţe egale de 0,70 - 0,80 m. La 4 m acest canal se intersectează cu altul, de data aceasta un canal amenajat, care porneşte din faţa absidei, cu lăţimea cuprinsă între 0,60 şi 1 m mărginit de două rânduri de cărămizi dispuse pe lungime. Întreg canalul era plin cu un strat de cenuşă şi cărbune gros de 0,20 m Acest canal se uneşte cu fundaţia care mărgineşte podeaua din S3, iar urmele de arsură se continuă deasupra rândului de pietre, până între cele două podele.
Suprafaţa B3 (10 x 5 m) este o extensie înspre sud a suprafeţei B2. În jumătatea nordică, la mijlocul secţiunii cu dimensiunile de 2,80x2,60 m s-a păstrat o podea (opus signinum) aproape în stare perfectă cu trei nivele de refacere. La distanţa de 1,20 - 1,60 m înspre est de aceasta, la aceeaşi adâncime (0,25 m), imediat sub stratul vegetal s-a păstrat a doua podea cu dimensiunile actuale de 1,10 x 2,60 m, cele două fiind paralele şi despărţite de un canal pentru trecerea aerului cald, în prima fază şi apoi de un perete cu fundaţia din piatră de râu, ambele cu lăţimea de 1,20 - 1,60 m Podeaua estică prezintă o înclinaţie evidentă spre sud-est. În partea sudică, cele două podele se închid într-un perete, din care se păstrază o parte din fundaţia de piatră de râu, lung de 5,10 m şi cu o lăţime de 0,70 - 0,90 m De asemenea, pe latura vestică a podelei mari se păstrează urmele unui perete, tot cu fundaţia din piatră de râu. Urmele sunt slab conservate din cauza exploatării medievale şi moderne a pietrei din terme. În colţul sud-estic al secţiunii a a apărut un şanţ adânc de 1,80 m, săpat în trepte, cu mult material arheologic, care ar putea fi şanţul unui zid, deoarece la baza lui s-au păstrat câteva pietre de râu de mari dimensiuni.
MS-I-m-B-15354.03 
Canabae  Epoca romană neprecizată În zona vicusului militar s-a cercetat o locuinţă de mari dimensiuni, surprinsă parţial (numai fundaţia unui perete lung cu dimensiunile de 9 m x 0,80 m x 0,40 m), care traversează oblic secţiunea.  
 
Research:
  Research Type Research Year Campaign number Observations Persons Institutions
1. cercetare sistematică 2014
Name Forename Role
COCIȘ Sorin 2
VASS Lorand 1
SIDO Kata 1
KAPPANY Otvos 1
MAN Nicoleta 1
CIOATĂ Daniel 1
CRIȘAN Coralia 1
DOBOS Alpár 1
MUSTAŢĂ Silvia 1
PANCZEL Szilamér-Péter 1
PETRUȚ Davis 1
Institution Role
MJ Mureş 1
IAIA Cluj 2
2. cercetare sistematică 2004 şantier nou
Name Forename Role
MAN Nicoleta
CRIŞAN Coralia
CIOATĂ Daniel
Institution Role
MJ Mureş 1

Bibliography
1. Protase, D., ActaMN, II, 1965, 209-214 [Publicaţie]
2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (site record source)
3. Man, Nicoleta, Castrul roman de la Călugăreni, 2005 [Fişă tehnică] (site record source)
4. Lazăr, Valeriu, Repertoriul arheologic al judeţului Mureş, Casa de Editură "Mureș", Târgu Mureș, 1995, 122-123 [Repertoriu] (site record source)
5. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, 1732, 44 [Ordin MCC] (site record source)
6. Man, Nicoleta, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2004, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2005, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=3089 [Publicaţie] (site record source)
7. Man, Nicoleta, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2011, Institutul Național al Patrimoniului, 2012, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=4697&d=Calugareni-Eremitu-Mures-Vicus-ul-castrului-roman-de-la-Calugareni-2011 [Publicaţie]
8. Man, Nicoleta, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 45-47, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5309&d=Calugareni-Eremitu-Mures-Castrul-roman-termae-si-vicusul-militar-2014 [Publicaţie]