Română   English Ministry of Culture
National Archaeological Record of Romania (RAN)
Site Information Display on the map of Romania *
RAN Code112931.03
NameSitul arheologic în peşteră de la Dubova - Peştera Cuina Turcului
CountyMehedinţi
CommuneDubova
City/Town/VillageDubova
PlacePeştera Cuina Turcului (Peştera Ponicova; Peştera de la Curba Periculoasă)
LandmarkPeştera este localizată la 17 km NNE de biserica ortodoxă din Lepensky Vir, la 18,5 km sud-vest de biserica romano-catolică din Orşova şi la 22 km la nord-vest de biserica ortodoxă din Grabovica, la 723 m nord-vest de Dunăre şi la 148 m sud de Pârâul Morii. Se află în Munţii Almăjului, bazinul Dunării, zona Porţilor de Fier, în masivul Ciucaru Mare, Cazanele Mari, în partea de vest a adăpostului natural de la Cuina Turcului, între Moara Dracului şi Proluca Turcului, la 74 de metri de Peştera Climente II.
Geomorphologymunte
Land utilitypădure
Site Classlocuire
Site Typeaşezare în peşteră
DescriptionPeştera Ponicova reprezintă o cavitate naturală săpată în calcarele Masivului Ciucaru
Mare, aflat în teritoriul administrativ al localităţii Dubova, jud. Mehedinţi. Peştera reprezintă, prin cei 166 m de galerii, cea mai mare cavitate naturală din arealul sudic al Munţilor Banatului, prezentând un grad ridicat al evoluţiei golului endocarstic, dat în principal de prezenţa celor două intrări, una dinspre Cheile Ponicovei, iar cealaltă prin Cazanele Dunării. Peştera prezintă şi o galerie activă, alimentată de Ogaşul Ponicovei, care la viituri modelează depozitele sedimentare, iar pe de altă parte creşterile de nivel ale Dunării alimentează un lac de acumulare interior al peşterii care inundă un sector apreciabil al galeriilor. Este un sit arheologic pluristratificat cu niveluri de locuire datât din neolitic, epoca bronzului timpuriu, Hallstatt şi epoca medievală.
NotesPeştera Ponicova reprezintă una dintre cele mai cercetate peşteri din Clisura Dunării, presupunând totodată şi o stratigrafie complexă. Un studiu complet asupra cercetărilor din cadrul peşterii a
fost publicat de către Alexandru Păunescu, acesta punând în discuţie multiplele nivele de locuire documentate
aici, cel mai vechi legându-se de perioada epipaleolitică. Totodată, în cadrul depozitului peşterii au fost cercetate secvenţe de locuire din neolitic, perioada de tranziţie la Epoca Bronzului, prima vârstă a Epocii Fierului (etapa Ha B), precum şi perioada evului mediu timpuriu şi târziu. Cercetări de o mai mică amploare au fost realizate, în faţa peşterii, de către Vasile Boroneanţ alături de Ştefan Roman, în 1965, aceştia oprindu-se pe nivelul de locuire neolitic. Pentru perioada de trecere la epoca bronzului, pe lângă descoperirile Coţofeni sesizate şi de către Al. Păunescu, cei doi menţionează şi materiale Vučedol şi Kostolač. Referiri frecvente privind acest punct arheologic apar în contextul discutării unor fenomene culturale sau etape cronologice, exemple în acest sens fiind perioada neolitică sau cea a evului mediu timpuriu, precum şi în cadrul unor lucrări de repertoriere a peşterilor cu urme de locuire.
Last record update2.3.2021
 
Finds:
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Description/ Notes LMI Code
Locuinţă rupestră  Epipaleolitic      
Locuinţă rupestră  Neolitic timpuriu Starčevo - Criş Au fost descoperite peste 100 de fragmente de altar de tip Starčevo - Criş.  
Locuinţă rupestră  Eneolitic târziu Sălcuţa / IV Materialele ceramice eneolitice sunt modelate dintr-o pastă degresată cu nisip cu bobul mare. Suprafaţa interioară este lustruită superficial. Suprafeţele exterioare sunt doar netezite. Culorile oscilează de la brun-negru la brun deschis. Decorurile sunt realizate din incizii subţiri sau mai late, oblice sau incizii subţiri verticale şi oblice. Din repertoriul formelor întâlnite în cadrul acestei culturi a putut fi identificat doar vasul cu corp globular, gât înalt şi buza uşor evazată.  
Locuinţă rupestră  Hallstatt Basarabi Fragmentele ceramice încadrabile primei vârste a Epocii Fierului descoperite aici sunt realizate dintr-o pastă de bună calitate, acestea putând fi încadrate categoriilor semifină şi fină.  
Locuinţă rupestră  Epoca medievală timpurie      
Locuinţă rupestră  Epoca medievală târzie (secolele XVI-XVIII)   Fragmentul ceramic medieval târziu provine de la o oală cu buza evazată cu o canelură orizontală pe exteriorul buzei.  
aşezare  Epoca bronzului timpuriu Coţofeni / I-III În nivelul atribuit Coţofeni III au fost descoperite fragmente ceramice dar şi patru străpungătoare, un cârlig din pescuit şi un vârf de săgeată din cupru.  
aşezare  Epoca bronzului timpuriu Vucedol    
Aşezare  Neolitic târziu Vinča    
 
Research:
  Research Type Research Year Campaign number Observations Persons Institutions
1. cercetare de salvare 11964-1969
Name Forename Role
BORONEANŢ Vasile
PLOPȘOR Constantin Nicolae
DAVIDESCU Mișu
ROMAN Ștefan
PĂUNESCU Alexandru
   

Bibliography
1. Luca, Sabin Adrian, Descoperiri arheologice din Banatul Românesc, Sibiu, 2006, 96-97 [Publicaţie] (site record source)
2. Pătroi, Nicolae Cătălin, Preistoria Olteniei. Siturile culturii Coțofeni, Drobeta Turnu-Severin, 2019, 61 [Publicaţie]
3. Pătroi, Nicolae Cătălin, Repertoriul așezărilor și descoperirilor culturii Coțofeni în Olteni Culturii Coţofeni în Oltenia Repertoriul așezărilor și descoperiririlor Culturii Coţofeni în Oltenia Repertoriul așezărilor și descoperirilor culturii Coțofeni în Oltenia, Litua. Studii și Cercetări, XVIII, Muzeul Județean Gorj "Alexandru Ștefulescu", Târgu Jiu, 2016, 32, https://tinyurl.com/yxfs7k8q [Publicaţie]
4. Gherghe, Petre, Popa, R.A., Repertoriul informațiilor și descoperirilor din județul Mehedinți, Sitech, Craiova, 2013, 53 [Publicaţie]
5. Boroneanț, Vasile, Arheologie peşterilor şi minelor din România, CIMEC - Institutul de Memorie Culturala, București, 2000, 87, https://biblioteca-digitala.ro/?pub=977-arheologia-pesterilor-si-minelor-din-romania-cimec-institutul-de-memorie-culturala [Publicaţie]
6. Comșa, Eugen, Unele date cu privire la începutul folosirii aramei în neoliticul României, In Memoriam Constantini Daicoviciu, Cluj, 1974 [Publicaţie]
7. Roman, Petre, Cultura Coțofeni, Academiei R.S.R., București, 1976, 81 [Publicaţie]
8. Păunescu , Alexandru, Cercetările arheologice de la Cuina Turcului - Dubova, jud. Mehedinți, Tibiscus, 5, Muzeul Banatului, Timișoara, 1979, 11-56 [Publicaţie]
9. Mareș, I., Metalurgia aramei în neo-eneoliticul României, Bucovina Istorică, Suceava, 2002, 233-234 [Publicaţie]
10. Pătroi, Nicolae Cătălin, Neo-eneoliticul în Oltenia. Repertoriu de așezări și descoperiri, Sitech, Craiova, 2013, 42-43, https://www.academia.edu/6086198/Neo_eneoliticul_in_Oltenia_Repertoriu_de_asezari_si_descoperiri_Neo_Eneolithic_in_Oltenia_Collection_of_settlements_and_findings_ [Publicaţie]
11. Rogozea, Octavian; Stavilă Andrei; Rogozea, Petru; Vasile, Mihaela, Contribuții la repertoriul arheologic al Clisurii Dunării și al Țării Almăjului. Descoperiri atribuite culturii Coțofeni, primei vârste a epocii fierului și Evului Mediu, Patrimonium Banaticum, VII, 2017, 23-25 [Publicaţie]