Română   English Ministry of Culture
National Archaeological Record of Romania (RAN)
Site Information Display on the map of Romania
RAN Code90814.01
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010HD-II-m-A-03431
NameSitul Bisericii Sf. Nicolae din Ribiţa (Ribicza (magh.))
CountyHunedoara
CommuneRibiţa
City/Town/VillageRibiţa
Landmarkîn centrul satului Ribiţa, pe o mica colină
Site Classstructură de cult/religioasă
Site Typebiserică
DescriptionEste unul dintre cele mai valoroase monumente de artă românească care necesită restaurarea picturii. A fost ridicată la 1417 de cnezii ribiţeni, Jupânul Vladislav, jupâniţa Stana, fiul, fratele său jupânul Măclăuş şi cu jupâniţa lui Sora şi Popa Dragoşin. Biserica are înfăţişarea modestă şi armonioasă a unei ctitorii de ţară şi este alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară, încheiată spre răsărit de absida altarului de plan pătrat. O nişă adâncită în peretele nordic ţine loc de proscomidiar. Altarul este boltit în semicilindru (uşor frânt) dispus axial. În prezent singurul ancadrament original este păstrat de mica fereastră circulară de pe latura sudică a altarului. Având o profilatură tipic gotică, el este prevăzut cu o cruce centrală alcătuită din două baghete de piatră care se intersectează lăsând la mijloc o deschidere circulară. Tîmpla de zid, cu trei deschideri a fost construită mai târziu, probabil odată cu boltirea navei. Pe latura de vest se înalţă turnul-clopotniţă, o prismă pătrată cu trei nivele: parterul boltit în semicilindru dispus axial, etajul I este tăvănit şi are două deschideri către navă, asemenea unei galerii, etajul II, care se deschide către căprioreala acoperişului, are pe fiecare latură câte o largă fereastră de sunet în arc semicircular. Portalul de intrare, situat pe latura vestică a turnului-clopotniţă, este din piatră cu profilatură de tip gotic: câte trei rânduri pe montanţi şi câte două pe arcul de acoladă. Materialul de construcţie este piatra brută, la muchiile zidurilor fiind folosite şi blocuri de piatră făţuită pentru regularizare. Un desen din secolul XVIII înfăţişează pe latura vestică a turnului-clopotniţă un mic pridvor cu cosoroabe şi stâlpi de lemn, la vremea respectivă întregul edificiu fiind acoperit cu şindrilă. În altar pe peretele de răsărit, de-o parte şi de alta a ferestrei axiale, se află doi îngeri diaconi (figuri parţial acoperite cu var) lăsând să se presupună că deasupra ferestrei sau poate în glaful acesteia a fost reprezentat Iisus prunc în potir, ca simbol al jertfei euharistice. În nava bisericii, pe peretele nordic se păstrează un fragment din compoziţia Sfântul Gheorghe în luptă cu balaurul şi figurile sfinţilor regi unguri Ştefan şi Emeric (Ladislau a fost acoperit de pila de cărămidă care susţine bolta). Pe peretele sudic al naosului se află tabloul votiv, compoziţie de mare frumuseţe şi destul de bine păstrată. Decupate pe un fond ocru, figurile care alcătuiesc ansamblul votiv sunt următoarele: Sfântul Nicolae, lângă care se află fratele său Miclăuş şi o lungă inscripţie pictată.
NotesÎn urma sondajelor făcute de specialişti s-a constatat că pictura murală este prezentă încă sub zugraveală pe toata suprafaţa pereţilor, mai puţin bolţile. Biserica se află însă în prezent în stare precare de păstrare fiind pe punctul de a se prăbuşi. Din cauza ploilor, structura de rezistenţă a acoperişului este complet putrezită, iar tencuiala este cazută aproape în întregime.

Sit arheologic localizat aproximativ prin compararea Hartii topografice a Romaniei 1:25 000 cu hărţile din Luca S. 2008, pg 143.
State of preservationprecară / 31.01.2011
Natural hazardsPloi acide: 4 / 31.01.2011; Exces de apă în sol: 4 / 31.01.2011
Human riskAfectare parţială: 4 / 31.01.2011
Ownershipprivat
OwnerParohia Ortodoxă Română Ribiţa
Last record update10.12.2014
 
Finds:
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Description/ Notes LMI Code
Biserică  Epoca medievală (cca. 1417)   Biserica construită în anul 1414 este ctitoria cnezilor ribiţeni Vladislav şi Miclăuş. Construita din piatră de râu, adăposteşte cea mai veche pictură bizantină din Ardeal, singura din Transilvania care păstrează întreagă erminia ortodoxă. Biserica a fost construită din blocuri de piatră făţuite la muchii, în stil navă, asemanător cu cel al bisericilor din Crişcior, Hălmagiu şi Leşnic. Descifrarea pisaniei de pe peretele sudic, scrisa in limba medio-bulgara, a dus la stabilirea datei de 15 iulie 1414 - dupa unii 1417 -, ca data a terminării lăcaşului de cult. Alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară, încheiată spre răsărit de absida altarului de plan pătrat la care se adaugă o nişă adâncită în peretele nordic care ţine loc de proscomidiar, îi dă bisericii un aspect de formă rectangulară, cu un patrulater decroşat şi turn clopotniţă alipit în vest, unele dintre detaliile arhitectonice fiind de factură gotică. Pictura murală a fost executată pe un strat de var şi nisip, în tehnica "al fresco" şi este prezentă pe toată suprafaţa pereţilor, incontestabilă mărturie de artă bizantină. Nava a fost iniţial tăvănită. Ferestrele bisericii, la origine, au avut ancadramente de piatră profilată. Tîmpla de zid, cu trei deschideri a fost construită mai târziu, de presupus odată cu boltirea navei.  
Biserică  Epoca medievală (sec. XVI)   Bisericii i-au fost făcute diverse transformări în secolul al XVI-lea, când pentru o vreme trece în folosinţa cultului reformat (calvin). În acest răstimp pictura a fost acoperită cu straturi succesive de tencuială, fără a fi distrusă. Pe latura vestică a turnului-clopotniţă a fost adăugat un mic pridvor cu cosoroabe şi stâlpi de lemn, la vremea respectivă întregul edificiu fiind acoperit cu şindrilă.  
Biserică  Epoca modernă (1851-1900)   Transformările suferite de monument în a doua jumatate a secolului al XIX-lea au dus la distrugerea unei părti din pictură şi acoperirea alteia. În secolul XIX pridvorul de lemn a fost înlocuit cu o tindă de zid. Nava a fost acoperită cu trei bolţi de tipul cu dublă curbură separate cu arce duble care se descarcă pe pile plate de cărămidă adosate pereţilor. Odată cu construirea bolţilor de cărămidă au fost lărgite şi ferestrele care la origine au avut ancadramente de piatră profilată.  
Aşezare  Hallstatt neprecizată    

Bibliography
1. Rusu, Adrian, Biserica românească de la Ribiţa, (jud. Hunedoara), RMI, I, 1991, 3-9 [Publicaţie] (site record source)
2. Boroş, Doina, Pigmenţi şi tencuieli folosite în pictura murală a unor biserici medievale din Ţara Zarandului şi a Haţegului, Acta Muzei Napocensis, 31, Cluj-Napoca, 1994, 579-582 [Publicaţie]
3. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, 2004, 1395, 424 [Ordin MCC]
4. Luca, Sabin Adrian, Repertoriul arheologic al județului Hunedoara, Sibiu, 2008, 143 [Publicaţie] (site record source)