Site Information
Location   Display on the map of Romania *
RAN Code   127162.03
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010   OT-I-s-A-08533
Name   Castrul roman de la Slăveni - La Cetate
County   Olt
Commune   Gostavăţu
City/Town/Village   Slăveni
Address   Strada Principală, Strada Castrului, Prelungirea M
Place   La Cetate
Landmark   Castrul se află pe malul drept al Oltului, în mijlocul satului Slăveni, lângă grădiniţă, între străzile Principală, Castrului şi Prelungirea Muzeului, fiind înconjurat de casele localităţii moderne.
Hydrographic landmark - name   Olt
Hydrographic landmark - type   râu
Geomorphology   luncă
Land utility   locuire
Site Class   locuire militară
Site Type   castru
Description   Situl este un castru auxiliar cu două faze de existenţă, una de pământ şi alta din piatră, ce a funcţionat între secolele II şi IV p. Chr. Fortificaţia de pământ datează din timpul împăratului Traian iar faza de piatră datează din timpul lui Septimius Severus. Sunt documentate şi lucrări de reparaţii din timpul împăratului roman Filip Arabul. Castrul face parte din limes alutanus, având un rol foarte important în apărarea văii inferioare a râului Olt.
Notes   În anul 2007 a fost eliberată o autorizaţie de cercetare arheologică sistematică pentru situl Slăveni-La Cetate-castrul roman. Codul de sit din cerere, respectiv autorizaţie este greşit: 127162.01. În RAN acest cod este alocat sitului de Slăveni-aşezarea romană.
Spolierea, săpăturile ilegale din trecut cât şi construcţiile neautorizate din prezent afectează integritatea sitului. Perimetrul castrului este ocupat în prezent de un teren de fotbal (în raetentura sinistra) iar în colţul de sud-est şi peste agger s-au construit tribune pentru spectatorii de la meciurile de fotbal. Pe traseul via decumana au fost amplasaţi doi stâlpi de beton ce susţin o reţea electrică de înaltă tensiune.
Date of discovery   1836-1837
Human risk   Afectare parţială: 3 / 13.10.2021
Last record update   13.10.2021
 
Finds
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Documentary attestation Description/ Notes LMI Code
Val de pământ  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr.) romană  

Se găseşte în spatele şanţului din secoll al III-lea. A fost umplut cu pământ galben scos din săpătura şanţului, tasat ulterior, pigmenat cu var. Are o lăţime de 4 metri.


OT-I-s-A-08533 
turn de apărare  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr.) romană  

Turnul de nord-vest are o formă dreptunghiulară, cu un ieşind semicircular în exteriorul zidurilor şi cu dimensiunile de 6,5 x 4,6 metri. Prezintă o cameră interioară de 2,6 x 1,7 metri. A fost serios afectat de spolierea materialelor de construcţie.

A fost cercetat complet.


OT-I-s-A-08533 
castru de pământ  Epoca romană timpurie (sec. II-III p. Chr.) romană  

Pentru castrul de pământ sunt documentate două subfaze. Faza din timpul lui Traian încă nu a fost identificată arheologic. Faza a doua a castrului de pământ a început după anul 119 p. Chr. Din această perioadă au fost descoperite puţine descoperiri arheologice, monede şi câteva vase de tip terra sigillata. Castrul de pământ avea un plan patrulater, orientat cu colţurile către cele patru puncte cardinale. Ocupa un perimeteru de 190,40 x 169 metri, cu porta praetoria orientată spre est, spre râpa Oltului. Incinta sa constră dintr-un val de pământ lat de 6 metri, negru la bază şi gălbui în partea superioară. Pe coama dealului funcţiona un drum de rond construit din cărămizi cu dimensiunile de 43X28x8 metri, aşezate dirept pe pământ. Lăţimea drumului era de 1,10 metri. Nu a fost identificată o instalaţie de tip berma pentru această perioadă. Primul şanţ de apărare era lat de 4,8 metri şi adânc de 3,5 metri. Şanţul se întreruprea în faţa porţilor. Nu se cunosc construcţii interioare în acest moment.

Castrul a fost ocupat de ala I Hispanorum, fapt atestat de cărămizile ştampilate cu legenda AH descoperite în perimetrul castrului.


OT-I-s-A-08533 
castru de piatră  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr.) romană 205 p. Chr 

Este cel mai mare castru de piatră din Oltenia. Castrul are un plan patrulater, cu colţurile orientate pe direcţia punctelor cardinale, cu porta praetoria orientate spre est, spre râul Olt. Dimensiunile incintei fortificate din piatră sunt de 198 x 176,6 metri. În exteriorul zidurilor, castrul era apărat de trei şanţuri şi două valuri de pământ. Praetentura castrului era relativ mică având cam aceleaşi dimensiuni ca în faza castrului de pământ 2. Raetentura era ceva mai mare. Drumurile castrului sunt foarte late: via principalis are lăţimea de 24 de metri şi era nepavată, via praetoria are lăţimea de 16,2 metri şi fusese pavată cu piatră şi fragmente de cărămizi legate cu mortar, via decumana era lată de 14,2 m fiind pavată la fel ca via praetoria iar via quintiniana era lată de 13 metri şi nepavată. Zidul de incintă a fost construit în partea exterioară a primului val de pământ şi avea o temelie lată de 1,5 metri şi înaltă de 0,5 metri. Zidul s-a păstrat într-o stare de conservare mediocră din cauza spolierii din perioadele recente.

Castrul de piatră este datat începând cu anul 205 potrivit unei inscripţii de marmură identificate de Tocilescu în fundaţia zidului.


OT-I-s-A-08533 
Val de pământ  Epoca romană timpurie (secolul al II-lea p. Chr.) romană  

Valul de pământ 1 (Agger 1) a fost realizat din pământ galben puternic presat, scos din săparea primului şanţ de apărare. Avea o lăţime de şase metri. Începând cu anul 205 a fost reamenajat pentru construirea incintei din piatră.


OT-I-s-A-08533 
Şanţ de apărare  Epoca romană timpurie (secolul al II-lea p. Chr.) romană  

Primul şanţ de apărare se găseşte chiar în faţa bermei. Făcea parte din sistemul defensiv al castrului de pământ 1, având lăţimea de 4,7 metri şi adâncimea de 3,5 metri. Este de tipul fossa fastigata iar umplutura sa conţine o mare cantitate de piatră de calcar, pietre de râu şi ţigle şi cărămizi sparte, ca urmare a ruinării şi prăbuşirii zidului castrului. Este încă vizibil pe teren şi pe imaginile satelitare. A fost afectat de lucrările agricole şi edilitare moderne. Din punct de vedere stratigrafic au fost identificate trei faze de colmatare a şanţului. Cea mai densă este partea inferioară, ce marchează prăbuşirea zidului. Deasupra se găseşte un strat gros de 80 de cm de culoare maro - închis, cu pietre de calcar şi fragmente de cărămizi. Al treilea nivel de umplere este jalonat de dungi subţiri de pietriş la partea superioară şi inferioară.


 
berma  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr.) romană  

Berma era o platformă de pământ puternic bătut, întărit, lată de 2,4 metri şi situată în faţa incintei din piatră a castrului din secolului al III-lea, respectiv în faţa sanţului de apărare al castrului de pământ.


OT-I-s-A-08533 
Şanţ de apărare  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr.) romană  

Se află la o distanţă de 11,2 metri de zidul castrului şi la 4 metri de primul şanţ. Are lăţimea de 4,2 metri şi adâncimea de 3,15 metri. Este vizibil atât în teren cât şi pe imaginile satelitare. A fost afectat de lucrările edilitare şi agricole dar nu a fost astuptat complet.


OT-I-s-A-08533 
Şanţ de apărare  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr) romană  

Se află la o distanţă de 6 metri de şanţul al doilea de apărare. A fost săpat în forma literei V, dar are fundul rotunjit. Are o lăţime de 6 metri şi o adâncime de 3,3 metri.


OT-I-s-A-08533 
Val de pământ  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr.) romană  

Este vizibil pe teren sub forma unei ridicături continue. Are lăţimea de 6 metri şi a fost realizat din pământ galben, bine tasat, scos din săparea şanţului 3, în spatele căruia se află.


OT-I-s-A-08533 
Poartă de incintă  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr.) romană  

Porta praetoria ste orientată spre est, spre Olt, din locul de unde puteau surveni atacuri. Era o partă cu două intrări, largi de 3,10 - 3,25 m, între care se afla un pilon de zidări de 4,3 x 2,5 m. Era flancată de două bastioane de formă dreptunghiulară (6,67 x 5,45 de metri la exterior).


OT-I-s-A-08533 
Poartă de incintă  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr.) romană  

Porta decumana este orientată spre vest. Prezintă o intrare simplă, largă de 3,3 metri. Era flancată de două bastioane de formă patrulateră.


OT-I-s-A-08533 
Poartă de incintă  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr.) romană  

Porta principalis dextra este orientată spre sud. Prezintă o intrare simplă, lată de 3,45 de metri. Era flancată de două bastioane de formă dreptunghiulară (6,4 x 5,75 m). La mijlocul distanţei dintre cele două bastioane a fost identificat un canal subteran de scurgere a apelor fluviale din castru.


OT-I-s-A-08533 
Poartă de incintă  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr.) romană  

Porta principalis sinistra era orientată spre nord. Prezenta o intrare simplă şi era flancată de două bastioane patrulatere.


OT-I-s-A-08533 
turn de apărare  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr.) romană  

 
OT-I-s-A-08533 
turn de apărare  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr.) romană  

 
 
turn de apărare  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr.) romană  

 
 
Principia  Epoca romană (secolele II - III p. Chr.) romană  

Are planul patrulater cu dimensiunile de 43,2 x 37,4 metri, cu faţada orientată spre est şi laturile lungi paralele cu laturile lungi ale castrului. Este alcătuită din intrare, atrium, basilica şi încăperile de pe latura din spate. La colţul de sud-vest este prevăzută cu o instalaţie de hipocaust.


OT-I-s-A-08533 
 
Research
  Type Year Observations Institution Name Forename
1. cercetare sistematică 2008 S-au desfășurat cu greutate, ca urmare a construcțiilor neautorizate ridicate în perimetrul castrului de Primăria Gostăvățu. Cercetările din anul 2008 s-au limitat la suprafața turnului din colțul de sud-vest al castrului. Pentru punerea sa în evidenţă, au fost trasate şi săpate un număr de patru secţiuni / sondaje, orientate pe direcţia diagonalei castrului şi perpendiculare pe turn. Am constatat cu acest prilej că ruinele turnului au fost cumplit devastate de-a lungul timpului, pe de o parte în vederea spolierii pietrei, iar pe de altă parte de o groapă de gunoi săpată acolo cu mai mulţi ani în urmă. Aceste aspecte ilustrează destul de elocvent, starea de conservare a celui mai mare castru roman de piatră din Oltenia. Muzeul OltenieiBONDOC Dorel
2. cercetare sistematică 2007 Cod de sit din cererea şi autorizaţia de cercetare este greşit. Acest cod este alocat în RAN sitului de la Slăveni-aşezarea romană. Cercetarea a reprezentat o reluare a săpăturilor în castru după treizeci de ani. Săpătura s-a concentrat prin verificarea elementelor sistemului defensiv al castrului. În acest sens a fost trasată o secțiune lungă de 40 de metri care a intersectat toate elementele defensive ale castrului: cele trei fossae, trei vallum-uri, berma, murus și ager. * DINCĂ Dana Roxana
Muzeul OltenieiBONDOC Dorel
3. cercetare sistematică 1981 Secțiune de control în praetentura castrului. Muzeul OltenieiPOPILIAN Gheorghe
4. cercetare sistematică 1976 Cercetare în zona porții decumana. * TUDOR Dumitru
Muzeul OltenieiPOPILIAN Gheorghe
TĂTULEA Corneliu
5. cercetare sistematică 1975 Cercetări în porta praetoria și parțial în turnul de colț din sud-est. Muzeul OltenieiPOPILIAN Gheorghe
Universitatea din BucureștiTUDOR Dumitru
6. cercetare sistematică 1974 Săpături în raetentura dextra și la porta decumana. Muzeul OltenieiPOPILIAN Gheorghe
TOROPU Octavian
TĂTULEA Corneliu
Universitatea din BucureștiTUDOR Dumitru
PAȚINAKIS Apostol
7. cercetare sistematică 1973 A fost secționat sistemul defensiv pe latura de vest. Au avut loc săpături în raetentura sinistra, via quintiniana și via decumana. Muzeul OltenieiPOPILIAN Gheorghe
TOROPU Octavian
TĂTULEA Corneliu
Universitatea din BucureștiTUDOR Dumitru
CHIRIAC Tatiana
PAȚINAKIS Apostol
8. cercetare sistematică 1972 A fost secționat din nou sistemul defensiv al castrului. Săpături în praetentura sinistra. Muzeul OltenieiPOPILIAN Gheorghe
TOROPU Octavian
Universitatea din BucureștiTUDOR Dumitru
CHIRIAC Tatiana
VIRGIL Apostol
9. cercetare sistematică 1971 Cercetări în praetorium-ul castrului și în latus sinistrum. Muzeul OltenieiPOPILIAN Gheorghe
TOROPU Octavian
TĂTULEA Corneliu
Universitatea din BucureștiTUDOR Dumitru
10. cercetare sistematică 1970 S-a secționat sistemul defensiv pe latura de sud și a fost cercetată zona din latus dextrum. Muzeul OltenieiPOPILIAN Gheorghe
TOROPU Octavian
VECHILU Mihail
Universitatea din BucureștiTUDOR Dumitru
CONOVICI Nicolae
11. cercetare sistematică 1969 Săpături în principia castrului, în praetentura dextra și pe via praetoria. Muzeul OltenieiPOPILIAN Gheorghe
VECHILU Mihail
Universitatea din BucureștiTUDOR Dumitru
ONEA Octavian
CONOVICI Nicolae
12. cercetare sistematică 1968 Au început săpăturile în barăcile din praetentura dextra și s-a cerceta zidul din spatele agger-ului. Muzeul OltenieiPOPILIAN Gheorghe
VECHILU Mihail
Universitatea din BucureștiTUDOR Dumitru
ONEA Octavian
CONOVICI Nicolae
13. cercetare sistematică 1967 Au fost reluate săpăturile în praetentura sinistra. Au început săpăturile și în praetentura dextra. Au fost cercetate parțial via principalis și via praetoria. * VECHILU Mihail
Muzeul OltenieiPOPILIAN Gheorghe
Universitatea din BucureștiTUDOR Dumitru
14. cercetare sistematică 1966 A fost redezvelit turnul din colțul de nord-vest al castrului și au început săpăturile la barăcile din praetentura sinistra. Muzeul OltenieiPOPILIAN Gheorghe
Universitatea din BucureștiTUDOR Dumitru
15. cercetare sistematică 1965 Sistemul defensiv a fost secționat din nou, tot pe latura de sud. * ZIRRA Vlad
Muzeul OltenieiPOPILIAN Gheorghe
Universitatea din BucureștiTUDOR Dumitru
PETOLESCU Constantin C.
16. cercetare sistematică 1964 Este finalizată cercetarea praetorium-ului și a horreum-ului. Muzeul OltenieiPOPILIAN Gheorghe
Universitatea din BucureștiTUDOR Dumitru
PETOLESCU Constantin C.
17. cercetare sistematică 1963 S-a continuat cercetarea clădirii comandamentului (principia) castrului și a așezării civile. Au fost deschise săpături în latus sinistrum, clădirile de la nord de principia (praetorium și horreum). Muzeul OltenieiPOPILIAN Gheorghe
Universitatea din BucureștiTUDOR Dumitru
18. cercetare sistematică 1962 Săpăturile au început prin secționarea sistemului defensiv al castrului, între colțul de sud-vest și Porta Principalis Dextra, obiectiv ce este dezvelit în cadrul acestei campanii. S-a început cercetarea clădirii comandamentului (principia) și a turnului de colț din partea de nord-vest a castrului. Muzeul OltenieiDIACONESCU Ileana
Universitatea din BucureștiTUDOR Dumitru
19. cercetare sistematică 1893 Săpăturile urmăreau secționarea sistemului defensiv. Cercetările s-au concentrat asupra Porta Praetoria și Porta Decumana. Este publicat și primul plan al castrului. * POLONIC Pamfil
Muzeul de AntichitățiTOCILESCU Grigore G.
20. sondaj 1870 Descoperă și publică prima țiglă cu ștampila „NS”. * STURDZA D.a.
21. neprecizat 1850 * BOLLIAC Cezar
22. neprecizat 1836-1837 Între 1836 și 1837 o eroziune puternică a Oltului a dezvelit intrarea într-un templu dedicat lui Mithras, de unde au fost descoperite mai multe statui și piese sculpturale. Artefactele descoperite de locuitorii din Slăveni au fost cumpărate de banul Mihalache Ghica. Banul nu se oprește aici și începe o serie distructivă de săpături, în căutare de comori. Despre săpăturile banului Ghica din castrul de la Slăveni găsim informații în articolele colonelului Vladimir Baremberg în revistele „Muzeul Național” și „Curierul Românesc”. O mică parte din colecția Ghica ce cuprindea și artefactele descoperite în castrul de la Slăveni au fost achiziționate în 1869 de Muzeul de Antichități. *    

Bibliography
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (site record source)
2. Bondoc, Dorel, Slăveni | Comuna: Gostavăţu | Judeţ: Olt | Punct: Cetate | Anul: 2007, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 2008, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=3982 [Publicaţie] (site record source)
3. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p. 1864, poz. 101 [Ordin MCC] (site record source)
4. Bondoc, Dorel, Slăveni | Comuna: Gostavăţu | Judeţ: Olt | Punct: Cetate | Anul: 2008, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2008 - VALACHICA XXI-XXII, CIMEC - Institutul de Memorie Culturală și Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, Bucureşti, 2009, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=4080&d=Slaveni-Gostavatu-Olt-Cetate-2008 [Publicaţie]
5. Lista Monumentelor Istorice 2015 - județul Olt, Monitorul Oficial al României, partea I, Nr, 113 bis/15,II,2016, București, 2016, 2075, https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-OT.pdf [Baza LMI]
6. Tudor, Dumitru, Popilian, Gheorghe, Bondoc, Dorel, Gudea, Nicolae, Castrul roman de la Slăveni, Mega, Cluj- Napoca, 2011, https://www.academia.edu/37945534/Castrul_roman_de_la_Sl%C4%83veni_DAS_R%C3%96MERGRENZKASTELL_VON_SL%C4%82VENI_ [Publicaţie]
7. Tudor, Dumitru, Castrul și așezarea romană de la Slăveni - Romanați, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, XXXIII, 1-4, Datina Românească, Văleni de Munte, 1940, 34-39, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=101281-castrul-si-asezarea-romana-de-la-slaveni-romanati--buletinul-comisiunii-monumentelor-istorice--1-4-xxxiii-1940 [Publicaţie]
8. Tudor, Dumitru, Basilica Castrensis de la Slăveni pe Olt, Drobeta, I, Muzeul Regiunii Porților de Fier, Drobeta Turnu-Severin, 1974, 47-60, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=20932-basilica-castrensis-de-la-slaveni-pe-olt--drobeta-muzeul-regiunii-portilor-de-fier--i-1974 [Publicaţie]
9. Gămureac, Emilian, Remarks on the Roman pottery from Slăveni fort. Report of the pottery discovered during 2008 archaeological excavations, Oltenia. Studii şi Comunicări. Arheologie – Istorie, XXII-XXIII, Muzeul Olteniei, Craiova, 2015-2016, 127-136, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=71632-remarks-on-the-roman-pottery-from-slaveni-fort-report-of-the-pottery-discovered-during-2008-archaeological-excavations--oltenia-studii-si-comunicari--xxii-xxiii-2015-2016 [Publicaţie]
10. Bălteanu, Dan, Two imperial statue bases for Philip the Arab and Marcia Otacilia from the auxiliary camp of Slăveni, Oltenia. Studii şi Comunicări. Arheologie – Istorie, XXV, Muzeul Olteniei, București, 2018, 112-147, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=71691-two-imperial-statue-bases-for-philip-the-arab-and-marcia-otacilia-from-the-auxiliary-camp-of-slaveni--oltenia-studii-si-comunicari--xxv-2018 [Publicaţie]
11. Toropu, Octavian, Diploma militară romană descoperită în castrul de la Slăveni pe Olt, Drobeta, III, Muzeul Regiunii Porților de Fier, Drobeta Turnu-Severin, 1978, 30-35 [Publicaţie]
12. Toropu, Octavian, Un nou tezaur monetar roman descoperit la Slăveni, Drobeta, III, Muzeul Regiunii Porților de Fier, Drobeta Turnu-Severin, 1978, 62-68 [Publicaţie]
13. Timoc, Călin, Ala I Hispanorum și castrul de la Slăveni în sistemul defensiv al Daciei Inferior (Malvensis), Oltenia. Studii şi Comunicări. Arheologie – Istorie, XIV, Muzeul Olteniei, Craiova, 2002-2003, 52-54, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=10064-ala-i-hispanorum-si-castrul-de-la-slaveni-in-sistemul-defensiv-al-daciei-inferior-malvensis--oltenia-studii-si-comunicari--xiv-2002-2003 [Publicaţie]
14. Bondoc, Dorel, Roman Amphorae from Slăveni, Olt County, Romania, Arheologia Moldovei, XXXIX, Academiei Române, Iași, 2016, 215-229, https://www.academia.edu/30861245/Roman_amphorae_from_Sl%C4%83veni_Olt_County_Romania_in_Arheologia_Moldovei_XXXIX_2016_p_215_229 [Publicaţie]
15. Bondoc, Dorel, The detachement of Legio V Macedonica from the Roman fort of Slăveni, Arheologia Mileniului I p.Chr. I, Cercetări actuale privind istoria și arheologia migrațiilor, I, Oscar Print, București, 2010, 38-53, https://tinyurl.com/5bxdeapj [Publicaţie]
16. Țentea, Ovidiu, Matei-Popescu, Florian, Călina, Vlad, Frontiera romană din Dacia Inferior. O trecere în revistă și o actualizare (1), Cercetări Arheologice, XXVIII, Muzeul Național de Istorie a României, București, 2021, 9-90, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=106489-frontiera-romana-din-dacia-inferior-o-trecere-in-revista-si-o-actualizare-1--cercetari-arheologice--xxviii-2021 [Publicaţie]
 
Site Photos