Română   English Ministry of Culture
National Archaeological Record of Romania (RAN)
Site Information Display on the map of Romania *
RAN Code155252.25
NameSitul arheologic de la Timişoara - Palanca Mare
CountyTimiş
CommuneMunicipiul Timişoara
City/Town/VillageTimişoara
PlacePalanca Mare (Oraşul Rascian, Ratzenstadt)
LandmarkGeoreferenţierea Hărţii lui Perrette (1716) indică faptul că "Situl arheologic Palanca Mare" se înscrie într-un perimetru care poate fi delimitat relativ bine, situat la nord, nord-vest, nord-est şi sud-est de Situl urban "Cartier Cetatea Timişoara". Începând de la vest, din zona viaductului de cale ferată de pe str. C-tin Brediceanu, limita sud-vestică a suburbiei Palanca Mare coboară până în dreptul clădirii de pe str. Paris nr. 13 iar mai apoi, urmează spre nord arcul descris de zidurile cetăţii medievale (în parte reutilizat şi de cetatea bastionară de sec. XVIII), de-a lungul ductului str. Gh. Dima şi str. Oituz, până la intersecţia cu str. Popa Şapcă. Ocolind bastionul Ali Paşa localizat în acest punct, coboară prin partea nord-estică a sensului giratoriu de la punctele cardinale şi trece pe sub bastionul Theresia şi clădirea Facultăţii de Stomatologie. Din acest punct, marginea suburbiei coteşte puţin spre sud-vest, pe sub clădirea Băncii Naţionale, şi apoi spre sud, traversând Parcul Civic până la intersecţia Blvd. Mihai Eminescu cu str. Camil Petrescu. Limita sudică a suburbiei Palanca Mare urmează de aici un traseu care trece pe sub clădirea de pe Blvd. C. D. Loga nr. 36 şi Parcul Copiilor, traversează râul Bega şi se intersectează cu blvd. C. Coposu. De aici, limita sudică a suburbiei se închide cotind spre nord, pe ductul str. B. Iscovescu, traversează str. Pestalozzi la intersecţia cu str. Ofcea, trece pe sub hotelul NH şi se îndreaptă spre nord, prin Parcul Poporului, până la podul Decebal. De aici începe limita nordică a Palăncii Mari. Traseul acesteia traversează râul Bega şi urmează o linie relativ dreaptă, în direcţia NV, pe sub Parcul A. Mocioni intersectând str. D. Paciurea (la intersecţia cu str. Semenic), str. Dr. Alexandru Martha şi blvd. Take Ionescu. De sub blocul de pe blvd. Take Ionescu nr. 35, limita continuă cotind, în linie dreaptă, către vest, traversând str. Bucureşti, str. A. Popovici, str. C. Brâncuşi (aproape de intersecţia cu str. Zurobara), str. Popa Şapcă. După ce traversează parcarea din partea sudică a penitenciarului Popa Şapcă, limita nordică a suburbiei trece pe sub spaţiul viran situat la est de str. Intrarea Doinei, intersectează str. Calea Al. I. Cuza şi pătrunde în Parcul Botanic, urmând linia nordică a acestuia. Coboară apoi spre intersecţia str. Pictor Ion Zaicu cu str. Gheorghe Lazăr şi calea ferată, la est de magazinul Kaufland. Din acest punct, limita nordică a suburbiei coboară în linie dreaptă spre sud-vest, până sub clădirile Alcatel (str. Circumvalaţiunii, nr. 8-10), de aici îndreptându-se brusc spre sud-est, intersectând str. Coriolan Brediceanu în dreptul viaductului de cale ferată şi coborând până sub clădirea pe str. Paris nr. 13.
Land utilitylocuire
Site ClassLocuire civilă, Descoperire funerară
Site TypeAşezare urbană fortificată, Necropolă de înhumaţie
DescriptionÎn perioada ocupaţiei otomane a cetăţii Timişoara (1552-1716), Palanca Mare sau Oraşul rascian forma o parte a aşezării civile situate în exteriorul cetăţii, locuită în cea mai mare parte de români, sârbi, raguzani, dar şi otomani. Ca şi suburbie distinctă, Palanca Mare s-a dezvoltat la nord, nord-est şi sud-est de cetatea propriu-zisă, înconjurând cetatea medievală din trei părţi. Arealul ocupat de acest cartier a fost estimat la peste 50% din suprafaţa totală a sistemului urban, suprafaţa totală depăşind 500.000 de metri pătraţi. Într-una din scrisorile lui Francesco Griselini, Palanca Mare era descrisă ca o "suburbie cu mai mulţi locuitori decât întreaga Timişoară la un loc".
Deşi situată în afara zidurilor cetăţii, Palanca Mare a avut parte de un sistem defensiv propriu, descris de Francesco Griselini ca fiind format dintr-un şanţ cu apă şi pereţi căptuşiţi cu zid de cărămidă şi palisade. Sistemul defensiv al suburbiilor pare să fi fost construit târziu, în a doua jumătate a sec. XVII (foarte probabil, în timpul războiului din anii 1683-1699), perioadă din care trebuie să dateze şi denumirile de Palanca Mare şi Palanca Mică. În sprijinul acestei datări vin şi descrierile lui Henrik Ottendorf din 1663. Având rolul de spion, H. Ottendorf face o descriere amănunţită a oraşului şi a suburbiilor, "Oraşul Rascian" (Palanca Mare) fiind deschis "dinspre toate părţile fără porţi". Străzile suburbiilor, la fel ca şi ale oraşului, datorită solului mlăştinos, au fost "podite cu lemn tare asemenea unui pod...". Nucleul iniţial al suburbiei Palanca Mare era amplasat în zona intersecţiei străzilor actuale C.D. Loga şi Beethoven (mahalaua de la Poarta Apei), pentru ca ulterior, să se extindă radial în partea de nord şi nord-est, de-a lungul drumurilor de tranzit. Conform informaţiilor transmise de Evliya Celebi la 1660, în mahalalele de la Poarta Azapilor, Poarta Apei şi Poarta Cocoşului erau 1200 de case, cu etaj şi fără, strâmte, acoperite cu şindrilă, lipsite de curte şi grădină. Pe harta lui Perette (1716), casele au o dispunere ordonată şi mult mai compactă, în partea de vest. Partea de nord a suburbiei este caracterizată de o dezvoltare spontană, pusă în evidenţă de dispunerea neordonată a unor uliţe dinspre oraş spre periferie.
Potrivit hărţilor istorice (Harta Perrette - 1716, Harta lui Ottendorf - 1667), în perimetrul suburbiei Palanca Mare existau mai multe lăcaşuri de cult: Geamia Tăbăcariei (Cadânei Aişe), Geamia Sedi Paşa (Seydi Ahmed Paşa), Geamia Hanului (Cadânelor), Geamia Segek (Şeket), Geamia Ali Coş, Moscheea Muradie (a doua moschee sultanală a oraşului, menţionată însă doar pe harta lui Ottendorf), dar şi două biserici creştine (una ortodoxă şi una catolică - franciscană, aceasta fiind transformată ulterior în Geamia Sabiei).
Discoverer1. Szentmiklosi Alexandru, Mircea Mare, Andrei Bălărie
Date of discovery2012
Site Surface cca. 50 ha
State of preservationprecară / 27.01.2016
Human riskAfectare parţială: 4 / 27.01.2016
OwnershipProprietate publică a statului
Last record update27.1.2016
 
Finds:
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Description/ Notes LMI Code
Aşezare urbană fortificată  Epoca medievală (sec. XVI-XVII)      
necropolă de înhumaţie  Epoca medievală (sec. XVI-XVII)      
 
Research:
  Research Type Research Year Campaign number Observations Persons Institutions
1. cercetare preventivă 2015
Name Forename Role
GINDELE Robert 1
Institution Role
Muzeul Județean Satu-Mare 1
2. cercetare preventivă 2012
Name Forename Role
SZENTMIKLOSI Alexandru 1
MARE Mircea 1
BĂLĂRIE Andrei 1
Institution Role
Muzeul Banatului Timișoara 1

Bibliography
1. Guboglu, Mihail, Călătoria lui Evliya Čelebi efendi în Banat, Studii de Istorie a Banatului, II, Timișoara, 1970, 38 [Publicaţie]
2. Hațegan, Ioan; Negrescu, Marlen, Timișoara în anul 1663, după descrierea lui Henrik Ottendorf, BHAUT, V, Timișoara, 2002, 146 [Publicaţie]
3. Feneșan, Cristina, Cultura otomană a vilayetului Timișoara (1552-1716), Editura de Vest, Timișoara, 2004, 75, 105, 153, 166-167 [Publicaţie]
4. Ottendorf, Henrik, De la Viena la Timișoara - 1663, Bibliotheca Banatica, Banatul, Timișoara, 2006, 14-16 [Publicaţie]
5. Opriș,Mihai, Timișoara - monografie urbanistică (vol I), Brumar, Timișoara, 2007, 27 [Publicaţie]
6. Hațegan, Ioan, Timișoara în evul mediu, Banatul, Timișoara, 2008, 107-109, 168-170 [Publicaţie]
7. Feneșan, Cristina, Vilayetul Timișoara (1552-1716), Ariegard, Timișoara, 2014, 319-322 [Publicaţie]
8. Szentmiklosi, Alexandru; Bălărie, Andrei, Contribuții la cunoașterea evoluției orașului Timișoara la sfârșitul evului mediu. Cercetările arheologice preventive din suburbia Palanca Mare, Analele Banatului S.N., Arheologie -Istorie, XX, 2012, 205-226 [Publicaţie]
9. Szentmiklosi, Alexandru; Mare, Mircea; Bălărie, Andrei, Raport de cercetare arheologică preventivă la obiectivul "Timişoara - Piaţa 700, Incinta B, Timişoara, 2012 [Raport de cercetare preventivă]
10. Gindele Robert, Raport de cercetare arheologică preventivă Timișoara-ICAM 2015, Fortificația austriacă - Str. Oituz, nr. 4, Timișoara, 2015 [Raport de cercetare preventivă]
11. Bunoiu, Victor [Fişă de sit] (site record source)