Site Information
|
Location
|
|
Display on the map of Romania
|
|
RAN Code
|
|
75855.01 |
|
Name
|
|
Valul de epoca migraţiilor de la Vizureşti-Valul lui Atanaric |
|
County
|
|
Galaţi |
|
Commune
|
|
Buciumeni |
|
City/Town/Village
|
|
Vizureşti |
|
Place
|
|
Valul lui Atanaric |
|
Landmark
|
|
Valul a fost semnalat la 3 km est de satul Buciumeni, pe dealul Hogăşel, la marginea de sud a pădurii Rediu-la-Ulmi. |
|
Hydrographic landmark - name
|
|
Siret |
|
Hydrographic landmark - type
|
|
râu |
|
Site Class
|
|
locuire |
|
Site Type
|
|
sistem defensiv |
|
Description
|
|
Valul lui Atanaric, separă Câmpia Tecuciului de Podişul Covurlui şi se desfăşoară între localităţile Ploscuţeni, jud. Vrancea, pe Siret şi Stoicani pe Prut, traversând judeţul Galaţi, pe direcţia NV-SE, pe o distanţă de aproximativ 90 de km. Traseul sistemului defensiv antic urmează o direcţie de la E la V traversând Dealul Băluş şi Valea Gerului până la intersecţia cu DJ Cudalbi - Valea Mărului, schimbându-şi apoi brusc direcţia către NV pe terasa Câmpiei Tecuciului până în dreptul DJ 251 Valea Mărului - Matca. Astfel, Valul lui Atanaric porneste din localitatea Ploscuţeni, trece pe la est de Buciumeni şi de Tecucel, pe la vest de Ţepu, pe la marginile de vest şi de sud ale pădurii Prisaca (Cincu sau Ţigăneşti), pe la nord de satul Frunzeasca, la nord de Ţigăneşti, la sud de Munteni, la sud de Ungureni, la nord-est de Matca şi sud-vest de Corod, la vest de Puţeni, la nord şi est de Cudalbi, la sud de Cuca, la nord de Rediu şi la sud de Fântânele.
Construită în secolul IV p. Chr., această fortificaţie, cu rol militar, prezintă un aspect interesant prin poziţia şanţului, care nu este spre nord, ca în celelalte valuri din Moldova, ci spre sud. Arheologul Radu Vulpe, pornind de la această observaţie şi bazându-se pe textul antic al lui Ammianus Marcellinus, referitor la zidul lui Atanaric, a atribuit goţilor această operă strategică.
Traseul valului poate fi urmărit pe direcţia sud-est, solul având o culoare mai deschisă şi fiind puţin mai înălţat, până la şoseaua ce face legătuara cu Valea Mărului, la Km 57,400 de la Galaţi. |
|
Notes
|
|
În campania din 1950 prof. Radu Vulpe a efectuat o recunoaştere în teren, pe traseul valului lui Athanric, menţionând că „venind din est, dinspre Stoicani pe Prut, dinspre Fântânele, valul continuă clar vizibil spre N-V până aproape de şoseaua Cuca-Galaţi, în dreptul km.22 de pe această şosea, unde a fost examinat de colectivul nostru, în acest loc, unde poartă numele de Troienaş, el are o lăţime de 24m (afară de şanţ) şi o înălţime de cca. 1 m. Şanţul este situat în partea de sud şi păstrează o adâncime de 0,50 m. De aici continuă paralel cu şoseaua spre N-V pe circa 1 km, urmele sale slăbind progresiv până ce dispar cu totul în marginea văii numită Zăvoiul, la 2 km sud de satul Cuca. Acelaşi cercetător a urmărit traseul „la 2 km de Cuca şi l km nord de satul Plevna din com. Rediu, în pădurea Braniştea de pe dealul Albina, am dat din nou de val care aici este foarte bine păstrat, înalt de 2 m până la 3 m şi lat de 3,8 m” . Prin urmare, rezultă că valul nu a putut fi urmărit, cu exactitate, pe teritoriul localităţii Cuca din cauza stării rele de conservare a acestuia.
Arheologul Mihalache Brudiu, în anii 1970, a putut identifica traseul începând din valea Zăvoiului. Acesta consemna faptul că „valul continuă spre nord, pe marginea interfluviului Arcari până într-un punct din marginea viei fostului CAP Cuca, unde aceasta se lăţeşte puţin spre vest. Acolo valul îşi schimbă direcţia şi după ce traversează Platoul Arcari trece şoseaua Galaţi-Cuca, la km 25,200, îndreptîndu-se spre baza de recepţie a porumbului din marginea de sud-est a localităţii Cuca. După ce intră în vatra comunei, nu mai poate fi urmărit, în schimb reapare pe latura de vest a localităţii în curtea locuitorului Dumitru Benea, a cărui casă se află chiar pe val. Apoi urcă pe Dealul Ţarinei (nu pe dealul Albina, după cum menţionează prof. R. Vulpe) şi după ce coboară panta spre vest intră în pădurea Braniştea de lângă localitatea Plevna, unde a fost cercetat şi de prof. R. Vulpe” . De aici, traseul valului continuă pe podiş, prin pădurea satului Plevna, unde este conservat foarte bine, la nord de Cudalbi, până în localitatea Ploscuţeni din judeţul Vrancea. |
|
Site Surface
|
|
50 m lungime |
|
Last record update
|
|
22.07.2019
|
|
| |
Finds
|
|
Class/ Type
|
Period (Date)
|
Culture/ Cultural phase
|
Documentary attestation
|
Description/ Notes
|
LMI Code
|
|
fortificaţie
|
|
|
|
În Vizureşti, la 2 km est de sat, pe platoul din stângă văii Tecucelului, între Vizureşti şi Ţepu, valul vine dinspre sud-est, dinspre pădurea Prisaca (Cincu) şi se îndreaptă către nord-vest, către Tecucelul Sec.
|
|
|
Bibliography
|
|
1.
Plan Urbanistic General - Actualizare - al comunei Bucuymeni, județul Galați, 2009 [PUG] (site record source)
|
| |
|
|
|
